- Armata Română este respinsă de pe Don, apoi de pe Nipru și Nistru. Se retrage în conditii dramatice din Crimeea. Întîlnirea din februarie 1944 dintre Hitler și Antonescu nu aduce o schimbare a situației. Hitler își pune speranțele în noi tipuri de arme, dar erau simple iluzii. O lună mai tîrziu, Armata roșie trece la ofensivă și intră pe teritoriul Romaniei. Ministrul de externe al URSS Molotov, da o declaratie la 2 aprilie în care spune “Guvernul sovietic nu urmărește scopul de a dobîndi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orînduirea existentă în România…”” Intrarea trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei este dictată exclusiv de necesități de război și de faptul că trupele inamice continuă rezistența,” Era o declarație mincinoasă, cum istoria a dovedit-o. Stalin era interesat să nu își trădeze adevăratele istalin 2ntenții față de Aliati. Era hotarit să beneficieze de avansul Armatei roșii în Europa centrală și de est. Bucureștiul a stabilit primele contacte în încercarea de a găsi o soluție pentru ieșirea din război. Așa cum a reușise și Italia. Barbu Stirbey și Constantin Vișoianu negociază la Cairo din partea opoziției. Cei doi Antonești sunt la curent. Și ei duc propriile lor negocieri la Stockholm cu Alexandra Kolontai, ambasadoarea sovietică. Alte puncte de contact încercate sunt prin Turcia, Spania, Portugalia, Elveția, şi Italia. Kremlinul îl contactează pe Carol la Mexico…Dar nicăieri nu se întîmplă ceva favorabil României. Americanii şi britanicii au convenit să nu încheie pace separată. Ar accepta numai capitularea necondiţionată. Moscova a fost de acord. Din acest motiv, americanii şi englezii sint reticenţi să negocieze. În plus după conferința de la Teheran, e clar că România se afla în zona de acțiune a Armatei roșii. Washington-ul și Londra preferă să lase soarta României pe miinile aliatului lor, URSS. Desi părea dispus sa negocieze la început, Kremlinul își schimba atitudinea pe măsură ce obţine succese militare și avanseaza spre vest. La 12 aprilie 1944 sovieticii comunică Bucureștiului conditiile acceptării unui armistițiu. Dar maresalul antonescuele sunt date uitării. Zilele Romaniei sunt numărate. Regimul Antonescu nu mai e susţinut de populaţie. Se caută pacea. Expediţia pînă la Volga s-a dovedit un eşec. De la regele Mihai se aşteaptă salvarea țării. El este mai bine informat din 1943 de cînd la Palat îl are pe generalul Constantin Sănătescu și alți cîțiva fideli. Ei vad necesitatea de a scoate țara din război bazîndu-se pe rege. Mihai este în legătură de mai multă vreme liderii partidelor politice. Și ele doresc răsturnarea lui Antonescu, care s-a angajat să meargă alături de Hitler pînă la capăt. Este clar că Germania a pierdut războiul. În aceste condiţii trebuie salvat ce se mai poate salva. Emisarii regelui au întîlniri cu liderii țăraniști și liberali. Mai participa ofițeri superiori care resping și ei ideea continuării războiului alături de Axă. La cererea Moscovei lansată la Cairo, în coaliția antiAntonescu care se prefigurează, sunt incluși și comuniștii. Pe măsurahitler antonescu ce situația Romaniei se înrăutățește întilnirile conspirative devin tot mai dese. Planul răsturnării regimului mareșaalului Antonescu capată contur. La începutul lunii august la Rastenburg are loc ultima întilnirea dintre Antonescu și Hitler. Era ultima dintre cei doi dictatori. Hitler îl întreabă pe Antonescu dacă România va merge pînă la capăt alaturi de Germania. Antonescu îl intreabă dacă Germania poate să oprească ofensiva sovietică, dacă poate proteja Romania de incursiunile aeriene ale Aliaților și dacă îl poate sprijini eficient în situația în care Aliații ar pătrunde cu flota în Marea Neagră. Hitler nu raspunde și lucrurile rămîn neclare. Antonescu, militar competent, a înțeles că Germania a pierdut războiul. A hotărît totuși să continue alături de Hitler chiar dacă în secret tolereaza contactele diplomatice cu Aliații. Unele duse chiar de adjunctul său Mihai Antonescu. Opozitia condusă de suveran, între timp, se organizează și pregătește răsturnarea regimului militar. În iunie se formeaza Blocul iuliu maniuNațional Democrat. Într-un document trimis Aliaților se afirma că suntem gata la retragerea țării din Axa, susținerea războiului purtat de Aliati, răsturnarea regimului Antonescu, revenirea la un regim democrat. Liderii opozitiei ajung la conturarea unui plan concret de acțiune. Urmează ca Antonescu să fie chemat la Palat pentru a i se cere să renunțe la alianţa cu Hitler. Dacă refuză, trebuie arestat, urmînd a se alcătui un nou guvern, de data asta proAliat. Mihai Antonescu elenaLa 20 august sovieticii declanșează o puternică ofensiva în nordul Moldovei. Antonescu sosește la București pentru a-l informa pe rege de situația creată. Operaţiunea de răsturnare a regimului Antonescu era pregătită pentru 26 august. Dar pe 24, mareşalul trebuie să plece pe front. Odata plecat din oraș ar fi fost imposibil să mai fie arestat. Era o criză care trebuie rezolvată urgent. Regele ia inițiativa să îl invite la Palat în după amiaza zilei de 23 august. Liderii partidelor sunt de negăsit. Toată răspunderea apasă pe umerii tînărului rege. Mareșalul se prezintă la Palat puțin după ora 16,oo. După o conversaţie de o oră în care arată că rămîne fidel lui Hitler, Mihai dă ordin să fie arestat. În seara aceleiași zile o declaraţie către ţara anunţă schimbarea care s-a produs. Generalul Constantin Sănătescu este numit şef al guvernului. Pentru a nu cădea victimă unui atentat, sau unei regele mihai antonescu 1expediţii punitive germane, regele se retrage în aceeași noapte în Oltenia, în satul Dobriţa. La fel şi regina mamă Elena, care se afla în aceea zi la Sinaia. regele mihai antonescuArmata romană respinge atacurile declanșate de germani la București drept represalii. Cînd Armata roșie ajunge aici, venind din Moldova, orașul era deja eliberat. Regele Mihai se întoarce pe 7 septembrie la Bucureşti. Dar in alta lume, in alt capitol de istorie. Lovitura de la 23 august a fost pregătită de rege, susţinut de armată și și ajutat de liderii partidelor istorice. S-a acționat în al 12-lea ceas pentru a scoate ţara dintr-un dezastru iminent. Răsturnarea lui Antonescu a lipsit mașinăria de razboi germana de petrolul atît de necesar blindatelor sale si aviației sale, a deschis Armatei roșii drumul spre Balcani și Europa Centrală. Razboiul a fost scurtat cu circa șase luni. Fără curajul regelui Mihai și aportul armatei, care s-a dovedit loială Suveranului, nimic nu s-ar fi înfăptuit. roosevelt 62. La 23 August constituția din 1923 reintră în vigoare. România ar fi trebuit să redevină o țară democratică , dacă nu ar fi fost ocupată de Armata roșie. Regele Mihai va domni pînă la 30 decembrie 1947 cind va fi silit sa abdice. Trei ani de mari încercări. A fost o perioadă dramatică pentru România care se vede ruptă de Occident, exploatată nemilos de ocupant. La sfîrșitul acestei perioade populația este obligată să suporte un regim politic străin, bolsevismul. Și doua dictaturi succesive. A lui Gheorghiu Dej și a lui Nicolae Ceaușescu. În total 45 de ani nefaști. churchill 1Cum stau lucrurile se va vedea incă de la inceput, cind o delegație pleacă spre Moscova pe 29 august, pentru a negocia armistițiul. La Moscova, pînă la 10 septembrie sovieticii nu vor să stea de vorba cu românii. Stalin amînă discuțiile pînă cînd Armata roşie ocupa o mare parte din România. Așa pot dicta condiţiile. Abia la 12 septembrie este semnat armistiţiul. Este de fapt un dictat. Partea română nu poate schimba nimic din cererile sovietice. Delegaţia deşi condusă de un comunist, Lucreţiu Pătrăşcanu, se supune. Sovieticii nu au recunoscut aportul României, şi nici faptul că după 23 august nu mai e un duşman ci un aliat. Condiţiile de armistiţiu sunt extrem de grele.“Este o ocupaţie militară nu un armistitiu” spune Iuliu Maniu la intoarcerea delegaţiei de la Moscova. regele mihai 1943Regele Mihai revine la Bucureşti pe 7 septembrie. România e deja un teritoriu ocupat. În ţară este o atmosferă de confuzie, teamă şi haos. Mai multe guverne se formează, fără succes, sabotate de comunisti, interesati la ordinul Msocovei, să creeze dezordini. Comisia Aliată de Control este dominata de sovietici. Americanii şi britanicii joacă un rol strict decorativ. In octombrie, Winston Churchill face o vizită la Moscova, preocupat de soarta Imperiului Britanic. În ce priveşte Europa de est şi Balcanii, Stalin şi Churchill convin asupra formulei : România 90% control sovietic, 10% Aliatii, Grecia 90% englezii, 10% sovieticii. Churchill era maxim interesat ca Armata rosie să nu ocupe Grecia, care le-ar fi dat controlul asupra Estului Mediteranei, ar fi amenințat Canalul de Suez. A procedase la acest schimb cu Stalin. Soarta României este pecetluită. STELIAN TANASE
Posted on: Fri, 23 Aug 2013 09:33:13 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015