„Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi de răbdare pe proorocii care au vorbit în numele Domnului. Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare.” Iacov 5 v 10 şi 11 SUFERINŢA – CALEA TATĂLUI PENTRU FIUL SĂU. DE CE A GĂSIT CU CALE DUMNEZEU TATĂL SĂ-SI ZDROBEASCĂ PE FIUL SĂU PRIN SUFERINŢĂ .? Aşa citim la Isaia cap.53.v.10 : ”Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferunţă”... La Epistola ap Pavel către Evrei, la cap..2.v 9 – 11, aminteşte acelaşi lucru legat de suferinţele Domnului Isus. La fel dacă ne uităm bine la Evanghelia Ioan, acest lucru s-a întâmplat pe plan fizic cu privire la Fiul Lui Dumnezeu, în momentele cele mai grele, (citiţi Ioan cap.19). Dar este interesant de observat, că Domnului Isus, soldaţii romani, nu i-au zdrobit fluierele picioarelor, şi spune evanghelistul Ioan „ ca să se împlinească Scriptura „ Ioan. Cap. 19 v. 33. V-aţi gînditt vreodată că, suferinţele în viata noastră, nu vor fi mai mari decât puterile noastre, sau atât cât Dumnezeu le îngăduie, şi toate acestea pentru a fi in conformitate cu Cuvântul Său? Am spus aceste câteva gânduri şi citate din Biblie, cu privire la suferinţele lui Isus, şi în mod special, zdrobirea Fiului lui Dumnezeu, pentru ca în continuare să putem da răspuns la întrebarea noastră de mai sus. 1. Dumnezeu a găsit cu cale să-L zdrobească pe Fiul Său, deoarece El este Exemplul nostru, pilda pe care trebuie să o urmăm. El nu este doar modelul nostru în trăire (ca stil de viaţă), dar şi în ceea ce priveşte SUFERINTA, modul în care să o abordăm. Citiţi în acest sens cu multă atenţie, Efeseni cap. 5 v. 1 şi 2....Observaţi că în versetul 1, apostolul Pavel ne îndeamnă să urmăm exemplul lui Isus, în contextul suferinţei „S-a dat pe Sine Însuş.” De asemeni, putem observa că apostolul Pavel, atunci când foloseşte fraza „călcaţi pe urmele mele întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos” - I Corinteni 4 v 16,I Corinteni 11 v 1, I Tesaloniceni 1 v 6, dă acest îndemn , tot în contextul suferinţelor Domnului Isus . La I Corinteni 4 v 16, el dă acest îndemn dovendindu-şi autenticitatea sa de apostol adevărat în comparaţie cu apostolii falşi, dovedind încă o dată că, printre lucrurile ce caracterizează un adevărat apostol (sau „ trimis „) cât si a unui slujitor autentificat de Dumnezeu, este şi suferinţa: „...până în clipa aceasta suferim de foame şi de sete, suntem goi, chinuiţi, umblăm din loc în loc, ne ostenim şi lucrăm cu mâinile noastre; când suntem ocărâţi, binecuvântăm; când suntem prigoniţi, răbdăm; când suntem vorbiţi de rău, ne rugăm. Până în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor. Nu vă scriu aceste lucruri, ca să vă fac ruşine; ci ca să vă sfătuiesc ca pe nişte copii preaiubiţi ai mei .” I Corinteni 4 v 11-14 . Tragem concluzii din aceste versete, că Pavel îi sfătuia pe copii săi preaiubiţi în Domnul, care se aflau în Corint, să nu le fie ruşine, dacă ei vor suferi pentru că sunt slujitori ai lui Hristos, ci din contră să se bucure pentru că în felul acesta vor călca pe urmele lui Pavel. În I Tesaloniceni 1 v 6, el spune tesalonicenilor, că Evanghelia pe care el le-a predicat-o, a fost primită de ei „ în mijlocul multor necazuri, dar cu bucurie ce vine de la Duhul Sfânt” . Pe de-o parte Evanghelia predicată de Pavel le-a adus şi necazuri, dar pe de altă parte, în mijlocul necazurilor (a suferinţelor) Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, le-a pregătit şi„ provizia” pentru a parcurge cu bine perioada de necazuri sau suferinţe, şi anume „ bucuria ce vine de la Duhul Sfânt.” Vă rog să observaţi şi subliniaţi, că bucuria aceasta, nu este produsul („ provizia”) lui Pavel pentru tesaloniceni şi nici a vreunui lider sau credincios din Tesalonic, ci este o roadă a Duhului Sfânt (Galateni 5 v 22 ) . Deci, aşa cum spuneam mai înainte, Isus este exemplul suprem a lui Dumnezeu , pentru fiecare dintre noi şi cred că, cel mai mult îl putem vedea, în domeniul suferinţelor, indiferent de ce natură ar fi acestea. Cred că Pavel, este cel de-al treilea exemplu, dacă ar fi să luăm în ordine marile exemple, vrednice de urmat, pe urmele cărora noi ar trebui să mergem : a. Isus este Cel mai mare exemplu de urmat, apoi gândiţi-vă la : b. Exemplul pe care îl avem în Iov şi pe care apostolul Iacov, ne cheamă să călcăm pe urmele lui (Iacov 5 v 11). c. Eu l-aş pune pe apostolul Pavel al treilea pe listă, ca unul care este vrednic să-i călcăm pe urme, în domeniul suferinţelor, lucrul la care el însuş ne invită . Şi dacă ar fi să ne gândim la o listă de persoane care au suferit şi au răbdat, atunci daţi-mi voie să citez aici versetul din Iacov 5 v 10 şi 11: „Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi de răbdare pe proorocii care au vorbit în numele Domnului. Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov, şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul, şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare.” va urma.....Al doilea motiv.....
Posted on: Thu, 01 Aug 2013 19:36:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015