…..POVESTI DE ADORMIT COPII……..ORFANUL(continuare)……………………………………………………………….. A fost un somn scurt si nehotarat asa cum sunt noptile de vara ,o amageala de fapt ,caci gandurile nu il lasau in pace ,sa se odihneasca in tihna si ii scoteau tot mai des din adancul sufletului si i-o punea sub pleoape pe fatuca din casa cea alba . S-a rasucit de sute de ori ,cand pe o parte cand pe cealalta, pana cand a prins sub coastele sale un pisoias ,iar acesta simtindu-se strivit si fara de aer a inceput sa miaune infiorator si sa dea din gherutele sale ascutite in stanga si in dreapta precum un innotator disperat pe cale de a se ineca ,dar in asta invalmasala s-au speriat amandoi si om si pisoi .A sarit Mihaita ca ars ,dar cum prinsese sub el pisoiul cel negru, cand acesta a zbughit-o speriat pe usa, afara ,acesta a vazut doar un ghemotoc negru zbarlit ,care l-a cam bagat in spaima si a racnit : Piei satana ,si a facut infricosat o gramada de cruci in cele patru zari ale bordeiului ,hotarat sa cheme popa sa sfinteasca locul,pentru al feri de necuratul ,uciga-l toaca . Labus de afara s-a repezit asupra pisoiului inspaimantat ,care fugea de rupea pamantul si crezand ca acesta are chef de joaca, l-a prins din plin salt de dupa cap si il aducea acum plocon lui Mihaita ,care inca nu-si reveni-se din spaima . S-a dumirit intr-un sfarsit, despre ce fusese vorba s-a linistit ,dar durerea din suflet si senzatia de singuratate reveni cu o mai mare intensitate si a iesit afara sub razele lunii care l-au imbratisat imediat ,ca o mama iubitoare careia ii cerea sfatul in noptile lui albe, de discutie cu aceasta . A cautat-o din priviri si a aflat-o agatata intre crengile unui salcam din varf ce deal ,de pe hotarul casutei albe din margine de sat ,precum un felinar de anul nou ,luminand batatura ograzii si acea casuta fermecata . A ingenuncheat si si-a dus manile smerit ca pentru sfanta rugaciune spre ceea ce-I dadea sfaturi si cu un glas moale ,abia soptit, rupt de pe un oftat lung si greu a intrebat-o inca odata :-- Ce sa ma fac eu mamuta draga ,ce sa ma fac ,ca tare sunt necajit si singur pe lumea asta ?De acolo din varf de deal printre crengi incalcite de salcam i-a raspuns incurajandu-l : --Ia mai taci tu copile si mai uita -te pe unde mergi si pe unde treci ,caci multe fetisoare se uita lung dupa tine si nu ar trebui decat sa spui ce vrei cu adevarat si ai scapa mintenas de singuratate . –Hai mai lasa-ma si tu mamuca ,nu mai rade de mine ,ca de asta imi arde mie acum ,spuse Mihaita aproape plangand tinandu-si lacrimile in fundul gatului ,unde sfaraiau incet ,arzandu-i sufletul . I-a facut cu mana luna cea plina si a coborat grabita din crengi de copac si a fugit sa se ascunda de stapanul zilei care daduse foc la cer acolo spre rasarit ,anuntand o zi calduroasa de vara .S-a ridicat incetisor ,din tarna in care ingenunchiase a ruga, a scuturat cu grija itarasii lui cei din canepa albita ,apoi cuprins de o mare graba a aruncat straiele pe bratul de fan din fata bordeiului si insotit de Labus ,sub privirile arzatoare a soarelui ridicat la doua sulite pe cer ,a rupt-o la fuga pe cararea batucita printre mlada si se arunca in apele racoroase si matasoase ale blandului Siret si din cateva batai de brate era sub buza malului inalt din partea cealalta a apei . A desfacut sfoara cea groasa din matase de pe priponul adanc infipt ,si a plecat in josul apei ducand acea sfoara plina cu carlige mari facute de fierarul satului incarcate de cu seara cu bucati mari de ficat si flori facute din rame grase si negre de mlastina . A simtit deodata niste smuncituri mai apasate si s-a grabit sa ajunga la mal, unde apa scadea cate oleaca ,pana se unea cu pamantul din insula ,de unde a inceput sa traga din greu sfoara ducand-o pe mal . Deodata s-au zbarlit niste valuri furioase si din adancuri a iesit la lumuna zilei ditamai monstru al adancurilor, un somn batran si mustacios suparat rau de carligul inghitit si care nu-l slabea deloc ,obligandu-l sa mearga la apa mica spre cel care il pacalise in miez de noapte ,Cand mai avea ,cativa metri pana la mal s-a incolacit si s-a proptit cu aripile in nisip ,dand furios din coada starnind o perdea deasa de apa care forma o mie de curcubeie in razele jucause ale soarelui ,incercand sa se intoarca cu capul spre larg unde era scaparea lui ,in adancuri ,in borta de sub malul inalt . Dar in zadar, caci Mihaita nu-l slabea deloc si colac peste pupaza ,Labus uitand ca apa era cam rece s-a repezit si l-a prins de coada ,s-a proptit bine in cele patru labe si a inceput sa traga si el spre mal . L-a tavalit de cateva ori prin apa mica si i-a umplut blana toata cu nisip ,dar tot nu l-a slabit pana ce nu l-a vazut scos pe mal ,unde au oftat usurati amandoi .A taiat Mihaita doua nuiele din mlada cea rosie de pe mal,le-a rasucit indelung in degete ,pana ce au devenit ascultatoare precum un curmei de canepa ,le-a trecut prin urechile uriasului cenusiu,innodandu-le a facut un soi de inel . In ast rastimp flocosul cel plin de nisip ,se scutura neintrerupt, sa scape de apa si nisipul din blana ,dar cum nu prea reusea, a inceput sa se tavaleasca prin nisipul care sclipea in mii de culori sub razele jucause a soarelui de dimineata . Chiar daca parea ca se va murdari mai tare ,nu era asa ,caci in tavaleala lui aparent aiurita toti stropii de apa se uneau cu firele de nisip ,care ii usca ca o sugativa si la cateva scuturaturi mai energice blana ramanea uscata si curata –Hai ca iti ajunge mai Labus ,hai sa mergem acasa sis a facem ordine cu pestele asta prins ! Uitasem sa va spun ,ca in restul carligelor si nu erau putine, se prinsesera vreo opt cleni batrani cu solzii cat unghia de la degetul mare a baiatului,o mreama la fel si cativa crapceni la sfert de chila . A luat baiatul pestele prins si l-a dus la bordei ,unde l-a pus intr-o cosarca plina cu urzici ,care il tineau proaspat ,a carat si monstru care arata ca un purcelus de trei patru luni si-a luat hainele subsuara si a plecat spre Siret . A incarcat cu momeala iarasi toate carligele ,a legat sfoara de pripon si mai apoi s-a imbait bine ,frecandu-se indelung pe maini cu nisip ,sa scape de mirosul de peste mai ales de acea mazga care ii acopereau . In graba lui ,arunca o mana de boabe la gainute ,da o leaca de lapte la matisori care ii umblau printre picioare miorlaind mai abitir decat asta noapte ,cand era sa-l striveasca pe unul din ei ,a asezat pe pat de urzica vreo sase clenoi ;unul invelindu-l in frunza de brusture l-a asezat la fund de paneras ,iar restul i-a ps intr-un cos cu capac la gura si i-a scufundat in apa inca rece a Siretului pan ace va veni sa-I pregateasca pentru mancarea lui si celor trei suflete care asteptau rabdatoare sa primeasca portia . Din gardutul tarcului ,a luat un betisor subtire ,frumos inflorat cu cioplituri de cutit ,din corn uscat in voie ,l-a strecurat prin inelul de rachita ,si a aburcat pe umar dihania de somn ,care din cand in cand mai dadea furios dein coada ,caci se sufoca in prea mult aer si cu panerasul in mana a luat drumul satului din varf de deal , cu nume de bursuc ramas de la cele animalute care isi sapasera candva salas in coasta dealului. Prin coada taului ,pe ses ,prin bahna a ajuns repejor in margine de sat si a plecat intins spre casa domnului invatator Neculai . In drumul lui a intalnit o multime de gospodine ,de copii care manau vitele la cireada si toti au ramas uimiti la vederea dihaniei care aproape matura cu coada pamantul caci era destul de lung . Se opreau cate doua trei gospodine si apoi mirate duceau mana la gura ,tataiau prelung ,stucheau sa nu se deoache baiatul si cate una glasuia plina de curiozitate :-- Da unde l-ai prins Mihaita ,ca nu am crezut niciodata ca este asa dihanie pe Sirete ? – Taci fa Natalita, ca a vazut omul meu, cum un somn ca ista s-a repezit in cardul de boboci a lui Costica Nemtanu si a inghitit pe loc unul si pe altul l-a tras in apa si l-a dus in adancuri . Se uitau ,se minunau si plecau mai departe ,indemnand cu o asa zisa manie in glas –Hai belita dracului mai repede la pascut ,ca nu am vreme toata ziua sa stau dupa coada ta ! ,de fapt era un fel de asi ascunde adevaratele simtiri fata de cele vazute si neputinta de a avea un asa peste pe masa . Cu un alai intreg de plozi care lasasera vacile, sa le duca femeile la cireada Mihaita a plecat spre domnul si doamna invatatori ,la poarta carora a batut scurt dar hotarat . A iesit domnul stergandu-se la gura ,caci era la cafeluta de dimineata servita cu cele prajiturele facute de doamna ,care nu avea pe cineva pe masura ei in asta trebusoara , S-a poticnit domnul la vazul acestui monstru ,care inca mai deschidea gura lacom ,inghitand parca aerul racoros al diminetii de vara ,stolul de copii disparusera prin minune la vedera domnului si acesta a strigat – Vino doamna mea afara ,sa vezi ,ce nu ai mai vazut vreo data in viata ta ! A venit doamna ,stergandu-si stingherita mainile in pestelca inflorata care ii apara hainele curate de sub ea si ea ca si celelalte gospodina ,a dus o mana la gura tataind si stuchind de deochi ,ca doar si ea era femeie si inca una a locului ,apoi a glasuit plina de mirare si de admiratie – Vai Neculai ,cred ca rar iti este dat sa vezi asa ceva si tu Mihaita hai sa mergem in casa ,cat se duce domnul pana la bacanie sa cantareasca pestisorul tau . A cantarit pestisorul ,care avea aproape doua zeci de chile ,i-a dat lui Mihaita vreo opt poli de parale ,plata a sase zile de munca la camp ,doamna i-a umplut un costei de panza de America cu prajiturele de casa ,i-a dat doua carti ,una Pasarea furtunii de Cezar Petrescu si Singur pe lume, cu indicatia ca dupa ce le citeste, sa vina, sa povesteasca ,ce a inteles din ele spre lauda lor se ocupau de scolirea baiatului ,cel din pustia Insulei . Aplecat baitanul nostru cu sufletul plin de bucurie ,a coborat pe ulita mare spre biserica si a cotit-o pe o ulita la stanga si s-a oprit la poarta coanei preutese ,care era abonata la peste proaspat ,i-a sarutat mana acesteia i-a imanat pestii si a luat parca temator pachetul facut da coana ,ia, acolo o bucata de vslaninuta sarata si afumata in podul casei ,cateva cepe uscate si niste usturoi ,caci avea el in fata bordeiului ,dar toate erau inca verzi . Aplecat la vale spre margine de sat si la poarta casutei albe a oprit si a deschis cu grija portita ,lasand pestele cel dolofan in mijlocul cararii ,in timp ce Labus s-a strecurat pe langa el in ograda ,a tulit-o ,latrand vesel si sarind precum sarea prietenul lui de joaca iedutul cel neastamparat spre gradina din spatele casei . De abia a avut timp sa se ascunda dupa coltul gardului ca a si aparut Gabriela ,mangaind din mers si scarpinandu-l intre urechi pe tradatorul de Labus ,care se topea in aste mangaieri . –Ce s-a intamplat puiu meu ,catelusul meu cel drag ,de te agiti intr-una ? A patit ceva Mihaita ? si imediat si-a dat cu palma peste gura ,sa nu fie pocita la vorba . Dar facand cativa pasi, a gasit pachetul cel din frunza de brusture,l-a ridicat ,l-a desfacut si cand a vazut ce era acolo ,a strigat plina de fericire : --Unde esti hotomane ?,hai iesi ,ca te vad ,stiu ca esti dupa coltul gardului! Nemaiavand ce se face ,a iesit la vedere baitanul nostru ros la fata ca o sfecla rosie ,tremurand ca racitura de cocos batran ,mutandu-si dintr-o mana in alta panerasul care ise parea ca nu are ce face cu el . –Buna dimineata Mihaita si iti multumesc pentru bunatatea de peste pe care mi-ai adus-o ,il voi manca prajit cu faina de popusoi ,cu mamaliguta calda inecat in mult usturoi . Dar tu ce mai faci acolo singur ? dar vad ca ti-a dat si tie doamna carti ,caci si mie mi-a dat cand am ajutat-o sa faca curat in casa . –Buna dimineata ,a ingaimat el rusinat ,uitandu-se la piciorele goale a caror degete se framantau necontenit ,vorbind parca in locul lui .si mai apoi mai apasat –Hai Labus ,baiete sa mergem ca ne asteapta cele treburi acasa si s-o lasam pe domnita sa-si faca treburile pe care le are pe langa casa . Zicea din gura ,dar sufletul lui il indemna sa intrebe, de ce steluta ei s-a asezat langa a lui si daca a lasat-o ea ,sa vina acolo ,sau a venit din intamplare si sa -i spuna cat de draga ii este si cate nopti nu a dormit din cauza ei .Dar ramaneau doar ganduri nerostite ,amanate pentru o alta data ,cu alta vizita scurta poate …poate…./ MIHAI CHIHAIA SUCEAVA /12/11/2013/SUCEAVA
Posted on: Tue, 12 Nov 2013 07:31:31 +0000