............ SE POARTA BARBATII CU MANIERE..........:) Sunt mai rari ca floarea de colt, e-adevarat, si-ar trebui inclusi in patrimoniul national. Cu toate astea, eu refuz sa cred ca-i caut intr-o epoca gresita. De cand ma stiu, barbatul ideal mi-a rezonat la unison cu manierele desavarsite. Pentru ca frumusetea e subiectiva, inteligenta e discutabila, iar “banii n-aduc fericirea”. Dar bunul simt nu lasa loc de interpretari. Il ai sau nu il ai, si asta se vede. Ma invart intr-o lume in care nesimtirea si tupeul sunt apanajele unei atitudini de succes, si observ cu stupoare cum educatie aleasa gasesti numai la cei trecuti de prima tinerete. La fel ca vinul, si barbatii par din ce in ce mai … eligibili o data cu trecerea timpului. Si, fara a vrea sa fiu rautacioasa, nu pot sa nu ma gandesc ca incep sa se ocupe de extremitatea superioara abia cand cea inferioara da semne de oboseala. Sunt ferm convisa ca multe din exemplarele feminine ale zilelor noastre nu impun chiar un comportament de gentleman. Dincolo de acest aspect, un barbat care are coloana vertebrala nu-si pastreaza bunele maniere doar pentru doamne. Bunul simt, atunci cand este o a doua natura, se manifesta oricand si cu oricine, nu doar la ocazii speciale. In plus, o femeie isi va aminti intotdeauna frumos despre cel care a tratat-o mereu cu respect, si mai ales atunci cand nu merita. Usor conservatoare de fel, apreciez nonconformismul cand este vorba de-o idee, si nu cand el se manifesta in limbaj. Pot sa-nteleg niste discutii “ca intre barbati”, dar care sa ramana in acelasi cerc restrans. Cand e o doamna de fata, exprimarea desueta nu-si are locul. Si nu pentru ca respectiva nu ar fi auzit niciodata cuvintele in cauza, ci pentru ca o astfel de discutie ii scade din valoare. Desigur, oricine ar putea inlocui cam 75% din vocabular cu un cuvant din patru litere, urmat obligatoriu de un pronume personal. Dar cei care au idei ce merita sa fie auzite prefera sa se exprime clar si nu-si asuma riscul de a se face gresit intelesi. Pana la urma, cred ca oricine ar putea sa spuna “sarut mana” unei femei, si sa-i deschida usa. Dincolo de manierele elementare, sunt cele care fac diferenta. Iar infidelitatea afisata, pe mine ma lasa rece. N-am spirit competitiv, dar daca l-as avea, nu l-as lasa sa se manifeste acolo unde victoria nu merita efortul. Pentru ca o femeie se simte cu adevarat speciala atunci cand este exceptia, nu cand toate sanse ii arata ca va confirma o regula. Cu un barbat, cel mai bine se asorteaza discretia. Nu cumpar lucruri care-si fac singure reclama, nu judec un produs dupa pretul pe care-l are, iar cand vorbim de oameni, cantitatea nu presupune implicit si calitate. Nu-mi doresc sa fiu nici confundata, nici comparata, si cu atat mai putin vreun reper pentru cele care vor urma. Cred cu tarie ca merita sa mergi mai departe pentru barbatul care apara onoarea unei femei. Chiar si atunci cand nu e de fata. Chiar si atunci cand nici n-o cunoaste, macar. Merita sa mergi mai departe pentru barbatul care arata cine este, nu si ceea ce are. Merita sa mergi mai departe pentru cel care impune prin ritmul vocii, si nu prin ton, pentru cel care nu jigneste, pentru cel care nu-si pierde cumpatul, autocontrolul si siguranta de sine in nicio imprejurare. Si, merita sa mergi mai departe, pentru cel care te ia de mana si mergeti alaturi, nu pentru cel care se multumeste sa-l urmezi.
Posted on: Sun, 10 Nov 2013 18:29:27 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015