07.08.2013, ora 10.00 (redacţia iniţială), ora 13.30 (final după recepţionarea subiectelor 21-25) RE: Şedinţa Cabinetului de Miniştri din 07.08.2013. Domnului Iurie LEANCĂ, Prim-ministru al Republicii Moldova Stimate Domnule Prim-ministru, Vă aducem la cunoştinţă opinia preşedintelui CNP, în baza consultărilor cu coordonatorii grupurilor de lucru ale CNP şi cu membrii CNP, în privinţa unor proiecte de legi şi acte normative de pe ordinea de zi (OZ) a Cabinetului de Miniştri din 07.08.2013. Salutăm expedierea subiectelor 2-20 cu 3 zile înaintea şedinţei Cabintului de Miniştri. Regretăm recepţionarea subiectelor 20-25 în ziua şedinţei Cabinetului de Miniştri cu 3 ore înaintea acesteia (nr.20 repartizarea mijloacelor din fondul rutier, nr.22 efectuarea vînatorii a animalelor pentru 2013-14, nr.23 acordul de parteneriat Guvern-Academia de Ştiinţă). Regimul de urgenţă pentru aceste subiecte nu este justificat, pentru că subiectele date necesită consultarea publică şi sunt programabile anual sau pentru o perioada mai lungă de timp. Mai jos, ne referim la chestiunile care, în opinia noastră, trebuie aduse la cunoştinţa Prim-ministrului pentru că au o importanţă majoră şi CNP are observaţii vizavi de conţinutul (prima parte) şi procedura de adoptare (a două parte) a obiectelor de reglementare. 1) OPINIA CU REFERIRE LA SUBIECTELE DIN OZ LA CAPITOLUL CONŢINUTULUI OBIECTULUI DE REGLEMENTARE: 1.1. Subiectul 2. Pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la locuinţe Susţinem de principiu aprobarea proiectului de lege. Formulăm o serie de propuneri de îmbunătăţire a proiectului de lege. Legea conţine norme utile de precizare a următoarelor aspecte: 1) competenţele autorităţilor centrale (Guvernul) şi locale (APL), 2) clasificarea tipurilor| de locuinţe (locuinţe sociale, de serviciu, de manevră, hotelurile-azil, cămine, cu statut de protocol), specificînd pentru fiecare condiţiile, accesul, evidenţa eligibilor şi a fondului, administrarea şi contractele de folosinţă (proprietate), 3) modul de folosire și temeiul contractului de locaţiune, plata pentru locaţiune, 4) administrarea locuinţelor şi plăţile pentru serviciile aferente şi 5) regimul construcţiilor. Normele date reglementează o parte din raporturile juridice dintre părţile implicate în relaţiile de locaţiune. Reţinem că adoptarea prezentei legi se realizează în condiţiile în care lipseşte politica locativă la nivel naţional deşi unele programe cum ar fi pentru construcţia locuinţelor sociale în cooperare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau elaborarea standardelor de accesibilitate arhitecturală pentru persoanele cu dezabilităţi se inscriu în logica politicii locative (politica locativă a mun. Chişinău a fost adoptată în 2008) . Un segment important al populaţiei Republicii Moldova se confruntă cu dificultăţi în privinţa accesului la locuinţe accesibile şi decente, inclusiv prin arenda accesibilă a locuinţei. Această se datorează pe de o parte veniturilor mici, şi pe de altă parte preţului ridicat al locuinţelor în raza domicilierii. Calitatea şi decenţa infrastructurii şi condiţiilor locuinţei constituie problema în special în mediul rural. Iar costurile de întreţinere locuiţelor, inclusiv costul serviciilor comunale şi necomunale defavorizează un segment important al familiilor vulnerabile şi cu venituri mici. Aceste provocări trebuie adresate în cadrul unei politici cuprinzătoare avînd ca scop: a) promovarea accesibilităţii locuinţelor şi a proprietăţii asupra locuinţelor, b) îmbunătăţirea calităţii şi decenţei locuinţelor, c) ridicarea calităţii infrastructurii locuinţelor. În acest sens, politicile locative naţionale vor conţine un set de măsuri de: 1) subvenţionare directă a creditelor şi acordarea ajutorului de stat pentru construcţia locuinţelor sociale şi accesibile categoriilor vulnerabile, inclusiv familiilor cu venituri mici, 2) investiţii directe în dezvoltarea infrastructurii relevante funcţionării locuinţelor, 3) reglementarea caracterului cultural şi istoric propriu pentru contextul urban sau rural relevant, 4) prevenirea formării regiunilor marginalizate şi izolate în promovarea politicilor de locuinţă. Propunerile concrete la proiectul de lege: 1) Modificarea art. 1 alin (2) pnct b) prin „reglementarea accesului la locuinţe sociale” pentru că capitolul II. Locuinţe sociale prevede doar categoriile de persoane care pot beneficia de locuinţe sociale şi evidenţa acestora în scopul acordării spaţiului locativ în limitele disponibilităţii spaţiului social locativ. Legea nu asigură şi nici nu garantează dreptul la locuinţă socială cu existenţa obligaţiei pozitive a statului. 2) Includerea unui articol suplimentar (se propune articolul 3-1) care va stipula principiile de baza în domeniul asigurării dreptului constituţional la locuinţă, inclusiv : 1) Dreptul la locuinţă este un drept fndamental , care face parte din dreptul la viaţă decentă a fiecăruia, 2) Dreptul la locuinţă prevede stabilitatea şi raporturilor de locaţiune, prestarea serviciilor adecvate aferente, asigurarea infrastructurii necesare, accesibiliatea financiară, de utilizare şi adecvanţa culturală a locuinţei, 3) Nediscriminarea în exercitarea dreptului la locuinţă, inclusiv pentru a accesa piaţa locuinţelor, administra şi folosi locuinţa şi pentru intra în proprietatea unei locuinţe, 4) Obligaţiunea pozitivă a autorităţilor de a promova programele şi măsurile afirmative pentru unele categorii sociale vulnerabile, 5) Prezumţia în favoarea exercitării dreptului la locuinţă în raport cu relaţiile contractuale de prestare a servicilor aferente, 6) Transparenţa autorităţilor în exercitarea competenţelor şi obligaţiunilor cu referire la exercitarea dreptului la locuinţă. 3) Modificarea art. 50 prin introducerea normei exprese prin care: a) se interzice privarea dreptului la locuinţă în baza neonorării justificate şi obiective a condiţiilor contractului de prestare a serviciilor aferente (comunale şi necomunale), şi b) dreptul copilului la locuinţă nu poate fi limitat pe motivul de neonorare a raporturilor juridice de locaţiune . 4) Modificarea art. 36 (5) prin care mărirea cuantumului chiriei necesită argumentarea preţului doar prin indexarea sa cu ajutorul unui index obiectiv, stabilit de o instituţie de stat, care ar preveni argmentarea abuzivă şi nejistificată a preţului chiriei în cursul executări contractului, 5) Introducerea prevederilor minime igieno-sanitare, precum suprafaţă minimă spre chirie de doar 9m2, nu mai puţin de 8m2, cum mi se pare că e acum, racorarea la apă, canalizaţie sau asigurarea accesului neîngrădit la ele, prezenţa minimă a unor aparate de uz casnic, precum aragaz/plită electrică, maşină de spălat, pat, în cazul chiriei mobiliate (cu mobilă), 1.2. Subiectul 3. Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea măsurilor de asigurare a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială Salutăm adoptarea planului de acţiuni. Formulăm o serie de propuneri de îmbunătăţire a proiectului de lege. Reţinem, că prevederile Planului de acţiuni deja se regăsesc în Planul de Acţiuni pentru implementarea Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi (2010–2013) , in acţiuile 8.1-8.4 pentru perioada anilor 2010-13. Propunem completarea Planului de acţiuni propus cu 2 acţiuni: 1. Anunţarea concursului (cu elaborarea Regulamentului de participare) pentru instituţiile publice în scopul acoperirii cheltuililor necesare adaptării la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi din cadrul fondurilor de dezvoltare regional din sursele Comunităţii Europene, în valoarea de cel puţin 50 mln lei. 2. Desfăşurarea concursului, contractarea prestatorilor specializaţi de adaptare a infrastructurii şi implementarea proiectelor individuale de adaptare în perioada 2013-2014 (tr. I). Aceste măsuri sunt necesare pentru punerea în aplicare a obligaţiilor pozitive ale Republicii Moldova în vederea implementării prevederilor art.9 alin 1(a), 2(d,e) al Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, ratificate în anul 2010. Legea cu privire la asigurarea egalităţii, în art. 8 în coraborare cu art. 1(1) prevede accesul fără discriminare pe motiv de dizabilitate la serviciile autorităţilor publice şi la alte servicii şi bunuri publice . Astfel, cel puţin o parte din instituţiile publice vor avea posibilitatea să-şi adapteze condiţiile arhitecturale. La momentul actual (timp de 3 ani dupa ratificarea Convenţiei) statul Republica Moldova nu a realizat nici o măsură care reiese din obligaţiunile pozitive menţionate. Referinţa din Convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi: Articolul 9 Accesibilitatea 1. Pentru a permite persoanelor cu dizabilităţi să ducă o viata independentă şi să participe deplin la toate aspectele vieţii, Statele Participante vor lua măsurile necesare pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilităţi, în egală măsură cu alţi cetăţeni, la mediul fizic, la transport, inclusiv tehnologii şi sisteme informaţionale şi de comunicare şi la alte utilităţi şi servicii la care are acces publicul larg, atât în localităţile urbane, cât şi în localităţile rurale. Aceste măsuri, care vor include identificarea şi eliminarea obstacolelor şi barierelor care împiedică accesul, persoanelor cu dizabilităţi se vor referi printre altele la: (a) Clădiri, drumuri, mijloace de transport şi alte utilităţi interioare şi exterioare, inclusiv şcoli, case, instituţii şi locuri de muncă; ... 2. Statele Participante vor lua măsurile necesare pentru a: ... (d) Pune la dispoziţie în clădirile şi instituţiile deschise publicului larg, indicatoare în alfabetul Braille şi în formă simplă şi uşor de înţeles; (e) Oferi asistenţă personală şi intermediari, inclusiv ghizi, cititori şi interpreţi profesionişti ai limbajului gesturilor, facilitarea accesului la clădiri şi la alte locuri deschise publicului; 1.3. Subiectul 4. Privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (redirecționarea sancțiunilor pentru călătoria fără bilet în transportul public de la întreprinderile de transport către conducătorul auto, controlorul de peron și taxator). Considerăm că proiectul de lege prin aplicarea sancţiunii contravenţionale şoferului nu soluţionează adecvat nici problema siguranţei în transportului public şi nici generarea veniturilor suplimentare în bugetul statutului. Conform notei informative, problema care se propune a fi rezolvată este practica de călătorie fără bilet în transportul public, fapt ce prejudiciază bugetul de stat și însăși călătorii fără bilet, care nu sunt asigurați în cazul accidentelor. Însă lipsesc dovezile că soluția propusă va contribui la diminuarea fenomenului, și nu sunt prezentate calculele privind impactul măsurii asupra bugetului de stat. Pe de altă parte, modificările propuse la Codul Contravențional nu sunt consistente cu Codul transporturilor auto și Codul transportului feroviar, care nu prevăd responsabilitatea legală a persoanelor fizice (conducătorului auto, controlorului de peron) pentru eliberarea biletelor, ci doar obligația călătorilor de a procura biletul și obligația căii ferate și caselor de bilete ale autogărilor de a vinde biletele. Nu poate surveni sancţiunea contravenţională în condiţiile în care lipseşte atribuţia şi competenţa respectivă. Practica de călătorie fără bilet în transportul public persistă în pofida sancțiunilor existente din mai multe motive, printre care rândurile și eficiența scăzută a caselor de bilete, lipsa responsabilităților clare privind eliberarea biletelor direct în mijlocul de transport, și insuficiența controalelor pe rute. Luând în considerare întregul spectru de probleme, printre soluțiile alternative posibile ar fi: • Introducerea sistemelor electronice de procurare a biletelor (online, cu ajutorul telefoanelor mobile, sau direct în mijlocul de transport prin intermediul cardurilor electronice, în dependență de tipul călătoriei). • Introducerea abonamentelor pentru diferite tipuri de transport public (urban, suburban, interurban), cu un sistem de împărțire a veniturilor între agenții transportatori, proporțională cu traficul lunar de pasageri deserviți (conform numărului biletelor vândute). • Sporirea numărului de controale pe rute și probabilității că un călător fără bilet va fi depistat și sancționat. • Introducerea metodelor de impozitare a companiilor de transport în baza capacității mijloacelor de transport și numărului mediu de pasageri. În cazul în care alte condiții vor rămâne neschimbate, redirecționarea sancțiunilor de la întreprinderile de transport către persoanele fizice care deservesc rutele nu este suficientă pentru a diminua fenomenul călătoriei fără bilet și spori încăsările la bugetul de stat. Mai mult ca atât, sancțiunile contravenționale nu vor corespunde obligațiilor prevăzute în legislația în domeniul transporturilor. De asemenea, măsura va avea un impact asupra activității de întreprinzător. Deși este menționată în tabelul divergențelor, Analiza impactului de reglementare nu a fost anexată la proiect. 1.4. Subiectul 7. Cu privire la completarea Hotărîrii Guvernului nr. 398 din 11 iunie 2012 (introducerea unor norme sanitar-veterinare privind controlul și reducerea prevalenței salmonelelor în efectivele de animale). Proiectul de lege poate fi susţinut cu condiția efectuării analizei impactului regulator. Salutăm efortul de îmbunătățire a siguranței produselor alimentare de origine animală, și de armonizare a cadrului normativ cu normele europene. Cu toate acestea, introducerea unor norme sanitar-veterinare noi va avea un impact asupra activității de întreprinzător, deoarece presupune obligațiuni noi de instruire a personalului, prelevare a probelor, eșantionare, transmitere a probelor și comunicare a informațiilor autorităților competente, precum și un control suplimentar al activității. Prin urmare, proiectul urmează a fi însoțit de Analiza impactului de reglementare, în conformitate cu prevederile Art.13 al Legii nr.235-XVI. De asemenea, conform notei informative, statul nu va suporta cheltuieli financiare suplimentare pentru implementarea prevederilor noi. Însă, luând în considerare numărul producătorilor vizați, frecvența prelevării de probe și normele mai riguroase privind analizele de laborator, cheltuieli suplimentare pot fi necesare pentru implementarea adecvată. 1.5. Subiectul 20 Pentru modificarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pe anul 2013 Considerăm inadmisibilă examinarea în ședința Guvernului a acestui proiect de decizie, din următoarele motive: • Proiectul presupune unele schimbări majore la Program (majorarea Fondului Rutier cu 80 milioane lei) • Nu se cunoaște dacă a avut loc ședința Consiliul Fondului Rutier privind repartizarea acestor fonduri; • Prevederile legale privind transparența decizională nu au fost respectate; • Chestiunea a fost inclusă pe OZ cu 5 ore înaintea ședinței Guvernului (textul a fost publicat pe site și mai târziu, nota informativă cu justificare și alte materiale aferente nu au fost incluse); Este foarte îngrijorătoare această practică de luare a deciziilor privind repartizarea mijloacelor în Fondul Rutier, care devine deja o tradiție (astfel, un subiect similar privind repartizarea mijloacelor Fondului rutier (peste 1 miliard lei) a fost inclus suplimentar pe OZ din 23 ianuarie). Riscurile: • Nu este respectat interesul public în repartizarea banilor din Fondul Rutier (există riscul că utilizarea acestor bani nu va contribui la îmbunătățirea infrastructurii rutiere); • Se creează condiții pentru corupție. 1.6. Subiectul 22 Cu privire la efectuarea vînătorii şi reglementarea numerică a efectivului de animale în ariile naturale protejate de stat în sezonul de vînătoare 2013-2014 Reiterăm Avizul membrilor Grupului de lucru Mediu în privința acestui proiect de hotărâre, care a fost transmis Ministerul Mediului pe data de 21.07.13. Considerăm că din proiect trebuie excluse anexa 3 (vînatul în rezervaţiile ştiinţifice) și anexa 4 (lipsa de justificare ştiinţifică şi neonorarea angajamentelor internaţionale). Anexa 3 include prevederi ce țin de vînatul în rezervațiile științifice (vînatul in Rezervația științifică "Pădurea Domnească" - 70 mistreți). Considerăm că vînatul în rezervațiile științifice sub orice formă nu poate fi permis până nu este adoptat un Regulament detaliat al vînatului numeric și de selecție în rezervațiile științifice, altfel, în continuare rămâne posibilitatea abuzurilor. Hotărârea Parlamentului nr. 3 din 15.02.2013 prevede că Guvernul este obligat, în termen de 3 luni, să prezinte Parlamentului propuneri privind ajustarea cadrului legal în vederea înlăturării lacunelor constatate de Comisia de anchetă (pentru elucidarea modului de administrare de către organele abilitate a incidentului din 23 decembrie 2012 care a avut loc în Rezervaţia naturală „Pădurea Domnească”). Lipsesc propunerile relevante din partea autorităţilor publice. Societatea civilă a prezentat un şir de recomandări (extrasul din raportul societăţii civile cu referire la subiectul în cauza), în speţă, cu referire la practica de vînat în rezervaţiile ştiinţifice: ... 2. Cu referire la Moldsilva şi politica în domeniul vînatului Constatări: Cadrul legislativ de reglementare a vînatului în rezervaţiile naturale şi ştiinţifice este incoerent, contradictoriu şi în esenţa favorizează practicile ilicite instituţionalizate pe parcursul a cel puţin ultimilor 10 ani (Comisia nu a studiat practica şi motivele instituţionalizării acesteea). Procedura de obţinere a licenţelor şi a autorizaţiilor favorizează comportamentele corupţionale atît din partea conducerii Moldsilva cît şi din partea beneficiarilor de licenţe şi autorizaţii de vînat. Practica de acordare a preferinţelor şi beneficiilor pentru magistraţi, exponenţi ai instituţiilor şi autorităţilor executive, deputaţilor şi altor aleşi de a vîna urmare a statutului în societate, inclusiv fără a achita este instituită şi practicată sistematic (unii membri ai Comisiei de anchetă sunt vînători activi, inclusiv au participat anterior la vînatoare în locul dat). Organizarea nemijlocită a vînatorii a implicat neglijarea regulilor de siguranţă şi de respectare a regimului vînatului. Responsabilii de organizare a vînatului (specialiştii şi conducătorii) nu a alertat poliţia şi serviciile de urgenţă medicală despre incident. Concluzii: Conducerea Moldsilva a continuat practica instituită anterior de favorizare a exploatării iresponsabile a resurselor naturale contrar obiectivelor şi practicilor europene. Conducerii Moldsilva a lipsit totalmente optica de reformare a sistemului şi de schimbare a practicilor problematice instituţionalizate constatate. A fost atestată neglijenţa fără precedent a personalului responsabil de organizarea activităţii nemijlocite de vînat cu încălcarea multiplă a regulilor de securitate a participanţilor. Problemele principale: 1) modalitatea coruptibilă perpetuată de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor, 2) încălcarea sistematică a normelor care interzic vînatul sportiv în rezervaţiile naturale şi ştiinţifice, 3) lipsa obligaţiunii de a informa organele poliţiei şi a urgenţei medicale cu privire la incidentele cu implicarea armelor. Recomandări: 1. Subordonarea Agenţiei Moldsilva Ministerului Mediului pentru a conferi o altă optică resurselor naturale silvice. 2. Interzicerea expresă a vînatului sportiv în rezervaţiile naturale şi ştiinţifice. 3. Reformarea organizarea procesului de obţinere a licitaţiei şi a autorizaţiilor prin proceduri transparente în baza licitaţiilor publice cu asigurarea accesului la informaţie la întregul proces din partea societăţii. 4. Introducerea sistemului de vînat selectiv profesional. 5. Ridicarea substanţială a condiţiilor de admitere pentru activitatea de vînat. 6. Prezentarea informaţiilor despre participanţii şi rezultatele vînatului prin rapoarte publice. Anexa 4 se propune a fi exclusă, deoarece lupul ca specia este inclusă si protejată prin listele Convenției de la Berna , dar analiza genetica a unui singur exemplar nu reprezintă o utilitate nici în scopuri științifice, și nici în cele practice. 1.7. Subiectul 23 Cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2013 Reiterăm Opinia CNP din 06.06.2012 cu referire la subiectul similar. Acest acord constituie o prelungire a practicilor ineficiente de gestionare a domeniului ştiinţei şi inovare şi poate fi susţinut doar în condiţiile lipsei unei politici coerente de reformare instituţională în acest domeniu. Carenţele edificate mai jos au efecte negative directe asupra: 1) asigurării responsabilităţii publice pentru cheltuili ale banilor publice, 2) promovării competiţiei reale în domeniul ştiinţei, 3) transparenţei în implementarea politicii în acest domeniu, 4) performanţei sporite, integrării i corelării activităţilor şi rezultatelor acestora pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Propunem modificarea prevderilor Codului de ştiinţă şi inovare, revizuirii principiale ale prevederilor Acordului de parteneriat şi eliminarea conflictelor de interese instituţionale sectoriale. În baza Acordului menţionat, Academia de Ştiinţe cumulează cîteva funcţii sectoriale incompatibile: a. Elaborarea (stabilirea de facto a priorităţilor), monitorizarea (lipseşte în exercitare) şi evaluarea politicilor în domeniul ştiinţei şi inovaţiei, b. Coordonarea implementării politicii de inovare prin finaţarea strategică a programelor şi proiectelor în domeniul şi de facto exercitînd rolul determinativ în acreditarea şi stabilirea eligibilităţii pentru finanţarea proiectelor (crearea Instituţiei Publice Consiliul Consultativ de Expertiză nu rezolvă cumularea fncţiilor sectoriale), c. Participara directă la implementarea proiectelor în domeniul şi prin prestarea serviciilor educaţionale şi de altă natură. Cumularea acestor funcţii în cadrul unei singure instituţii publice reprezintă conflictul de interese sectorial care reduce eficienţa performanţelor sectoriale şi responsabilizarea inadecvată pentru obiectivele de politici . Acordul de parteneriat face referinţă la art.68 al Codului cu privire la ştiinţa şi inovare prin care Guvernul delegează competenţele sale privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării Academiei de Ştiinţe. Interpretarea normei „realizarea politicii de stat” nu poate include promovarea politicii în acest domeniu (adica funcţiile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicii) pentru că această funcţie este una exclusivă care aparţine autorităţii publice centrale (art 96 din Constituţie , art. 15 din legea cu privire la Guvern ). În mod practic promovarea politicii de stat (funcţia de politici) poate fi exercitată doar de către autorităţile publice centrale de specialitate – ministerele (art.107 din Legea cu privire la Guvern ). Delegarea funcţlilor de politici este neconstituţională, or urmînd aceasta logică se poate de delegat organelor de urmărire penală (organele executive) funţia de supraveghere legalităţii activităţilor de urmarire penală (funcţia deţinută de autorităţile judiciare). Legislaţia Republicii Moldova nu conţine prevederi directe de incompatibilitate a funcţiilor instituţionale sectoriale de: 1) coordonare şi finanţare strategică a programelor publice şi 2) impelemntarea acestora cu prestarea de servicii. Aceste principii reies din standardele OECD, Băncii Mondiale, UE de bună organizare a sectorului public prin separare conflictelor de interese sectoriale şi fincţionale. Prin urmare, în acest context, Acordul de parteneriat nu poate să includă prevederi prin care Academia de Ştiinţe cumulează funcţiile de coordonare şi finanţare strategică a programelor de stat şi funcţiile de impelemntare a programelor şi de prestare a serviciilor în baza programelor tot coordonate şi finanţate de către aceiaşi instituţie. Referinta constanta la opiniile CNP cnp.md/ro/sedinte-de-guvern
Posted on: Wed, 07 Aug 2013 10:55:34 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015