1. utzu Ok.. totul merge din ce în ce mai bine! Putem spera la o crimă (poate mai multe, dac-o fi vreun bine!) sau măcar la o serie de vătămări corporale grave, care să convingă autorităţile că nu te joci cu apa oamenilor! Bine.. mai există varianta protestului paşnic prelungit până în clipa în care Chevron va alege să forţeze totuşi exploatarea la care este îndreptăţită legal şi să degajeze terenul cu ajutorul bodyguarzilor sau a.. gerului. Dar această ultimă cale este nefezabilă. (Nu-i aşa că-i curios modul în care Chevron alege să iniţieze anumite etape în funcţie de condiţiile atmosferice specifice..) Însă calea pe care suntem acum este cea bună. Asta sigur! Putem spera la o radicalizare a protestului, care ar fi în avantajul nostru, pentru că e uşor să-ţi consumi resursele locale (infime), nu doar cele materiale în cadrul unui protest on site, paşnic sau violent, nu contează, întrucât reprezintă o metodă de rezistenţă/opoziţie uşor replicabilă pentru fiecare sondă în parte sau, în fine.. măcar pentru fiecare comunitate în parte! Urmărim aşadar un efect dilatoriu… permanent, astfel încât tabăra ad hoc a localnicilor de la pungeşti va deveni şi ea.. permanentă, cel puţin până în anul 2025, când, o nouă generaţie, un pic mai înţeleaptă, va pricepe că trebuie să te opui pe fond. Dar până atunci putem miza pe expedierea conflictului de la nivelul tactic direct în afect, astfel încât să stârnim revoltă şi indignare, să fim siguri că toţi cei ce vor da banii pe plinul de benzină până la pungeşti, vor repeta demersul până la data intrării în insolvabilitate (financiară sau… afectivă), moment la care vom putea ridica neputincioşi din umeri arătând cu degetul spre iudele de politicieni, mulţumiţi că în mod eroic am făcut tot ce ţinea de noi să-i oprim pe ticăloşi. Nu mai prelungesc autoironia, care este pur şi simplu forma în care m-am educat să-mi exprim durerea pe care nu mi-o pot amuţi şi deci ignora. Vorbind de crimă, am dus la extrem prognoza scenariului de acum, tocmai pentru a arăta că duce într-o fundătură. Este metoda ideală penru chevron de a provoca demobilizare şi de a epuiza capitalul social al mişcărilor de protest. Pur şi simplu este comod pentru ei să încurajeze o formă de exprimare care presupune costuri şi sacrificii dacă nu extreme, măcar semnificative, pentru simplul motiv că aceste metode nu vor produce NICIODATĂ adeziuni care să se constituie într-o masă critică. Pe înţelesul tuturor, fragment de discurs: Da ce eu îs nebun să stau ca ăia pe câmp la -15 grade? Poate aş sta.. o zi două, poate dacă ar fi un fân fest ceva.. Bravo lor însă, sunt oameni dintr-o bucată, adevăraţi români, care trebuie sprijiniţi în lupta lor! Măcar dă mai departe.. să ajutăm cumva. Eventual să facem o donaţie cât mai mare.. să ne aducem contribuţia..! Ce vreau să subliniez este faptul că mediatizarea şi comunicarea din jurul acestui protest a intrat pe mâinile unor diversionişti profesionişti. Cel mai uşor se observă din modul în care se promovează contribuţiile disproporţionate ale celor interesaţi de subiect, apoi mijloacele improprii de rezistenţă. Este promovată forma de rezistenţă cea mai primitivă şi totodată cea mai costisitoare, care implică o participare disproporţionată din partea publicului pasiv, o componentă afectivă care poate fi uşor speculată spre autoînvinovăţiri sau şantaj psihologic. De pildă, reacţia psihologică normală a celui care ar fi putut ajuta dar nu a făcut-o şi care se simte vinovat din această cauză este să devină indiferent faţă de protest, tocmai pentru a-şi menaja conştiinţa. Este doar unul din exemplele ce sunt şi vor fi folosite în continuare pentru a se obţine o ruptură tot mai accenutuată în societate între susţinătorii protestelor şi acei români “indiferenţi, corupţi, leneşi, individualişti” care “nu se implică”, fără să se înţeleagă că această atitudine este rezultatul unor astfel de strategii de comunicare. Aceleaşi lucruri/strategii sunt valabile şi în cazul duduilor care se plâng că nu vrem să fim uniţi să salvăm roşia montană.. Revenind, pentru a fi de succes protestul trebuie să promoveze un model de participare: A) facil, B) minimal dar mai ales C) PRECIS!!! Te rog nu mă scoate prosteşte în stradă cu frunza roş-verzuie pe piept doar pentru că SRI-ul este forţat să relegitimeze establishmentul actual (prin adversitate.. penser contre cest penser comme, că am obosit de câte ori am scris-o!) şi că are nevoie să coaguleze un capital politic minimal, un entuziasm prostesc, superficial şi util maeştrilor păpuşari, eventual să dreneze energiile sociale.. periculoase! Dar, Ori de câte ori vom vedea proteste care cheamă la o largă participare, deşi nu are obiective concrete la nivel strategic, tactic sau chiar operativ, deci la nivel concret, (ex: câţi oameni pot bloca o uliţa de la cimitir?!), cu caracter general (chemăm femei şi copii să blocheze uliţa, să se lupte cu jandarmii sau doar “bărbaţii în putere”?!), după care sunt ocazionate învinovăţiri indirecte sau contextuale, pentru demobilizare, fiţi siguri că vorbim despre PROFESIONIŞTI! Cu privire la Pungeşti şi întreg scandalul gazelor de şist de la Bîrlad, umila mea părere este că Chevron a câştigat deja acest război şi că în condiţiile actuale nu se mai poate face nimic semnificativ. Sfătuiesc pe cei implicaţi să se ducă frumos acasă şi să se gândească unde au greşit şi ce ar fi putut face altfel. Vă rog, nu mai staţi aiurea pe câmpuri! Întrucât bănuiesc că sfatul va fi primit cu rezervă şi suspiciune, arăt că la o simplă evaluare se poate constata că protestul nu are instrumente de rezistenţă, nu are organizare, nu are capital social propriu, nu are strategie, nu are iniţiativă, nu are capacităţi de informare directă, nu are experţi, nu are reprezentanţi/ambasadori publici, este izolat, nu este actor ci mai mult un obiect al politicii.. în fine, nu are extrem de multe lucruri, despre care am mai scris în alte comentarii. Cine nu vede toate acestea.. e liber să considere acest comentariu după cum îl lasă inima.. Ceea ce se mai poate face şi după mintea mea ar fi cam ultima şansă, este ca părintele Lăiu să declare că Bîrladul a fost învins. Calitatea de învinşi să fie promovată sistematic, arătându-se că din cauza faptului că au fost învinşi dpdv civic, Chevron astăzi exploatează. Să se arate că Bîrladul nu se mai opune exploatării! Oricât de suspect v-ar putea părea, vă asigur că a te declara învins la momentul oportun poate fi o mare victorie! Chiar şi pentru faptul minor că nu te sacrifici în continuare doar pentru impresie artistică, după cum îţi cântă adversarul. În calitate de învinşi să roage autorităţile să le fie permis să asiste Chevron în acestă perioadă de pre-exploatare. Să se realizeze o evaluare serioasă asupra celor menţionate în paragraful precedent. Deşi asistarea Chevron în procesul de preexploatare nu le va fi permisă, aceasta ar trebui să fie noua strategie a părintelui Lăiu, care ar trebui să îşi dezvolte urgent mecanisme de verificare a procesului de exploatare: de pildă, calitate apă, efecte mediu, rezultate producţie etc.. şi combaterea aplicată a acestora în justiţie. Dar sunt necesare şi mijloace de intervenţie clasică, protest pentru blocarea temporară a producţiei, pentru satotaj “legal”: prestări improprii de servicii, birocratizare, conflicte false de muncă etc. dar care să fie folosite eficient şi precis. În fine, ideea e ca din poziţia de învins să reorganizezi protestul încât să poţi prelua iniţiativa, mai întâi în marja instrumentelor disponibile, apoi redeschiderea unui conflict deschis/opoziţie deschisă, în toate planurile posibile. Subliniez că nici o exploatare nu poate fi realizată dacă populaţia locală nu este de acord, decât dacă este păcălită să îşi manifeste opoziţia într-un mod impropriu. Din acest motiv, uneori e mai bine să nu faci nimic, decât să faci ceva prost. Victoria Chevron este o stare de fapt nenaturală. Şi o ultimă menţiune, după câte îmi dau seama, şi sunt destul de sigur de impresiile mele, domnul Epurescu de la România fără ei este subordonat serviciilor secrete sau, cel puţin, se comportă aidoma unei astfel de persoane. Încă nu m-am lămurit dacă Asociaţia Vira face şi ea parte din categoria ONG-urilor ridicate de SRI înainte de intrarea în NATO, pentru a controla ceea ce pe atunci se dorea a deveni o societate civilă.. independentă şi nu aş vrea să păcătuiesc împotriva lor. Dar în privinţa domnului Epurescu sunt mai mult decât circumspect, atât cât pot fi în lipsa probelor directe. Am mai spus-o, părintele Lăiu este cheia de boltă a întregii mişcări de protest, iar orice abdicare a acestuia de la această calitate va face inutilă orice demers, indiferent de rezultatele de etapă ale “Vira” sau “Fără ei” sau alţii ca ei! Din acest motiv presiunea pe părintele în cazul în care totuşi va avea loc o preluare a iniţiativei va deveni infernală (deşi termenul este prea blând). Având în vedere miza, riscă fără dubii să aibă parte de un tratament de tipul ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_S%C4%83hleanu Întrucât am tot scris pe subiectul gazelor de şist şi ştiu că cele scrise au ajuns la Bîrlad, iar acest comentariu poate fi interpretat fie în sensul unei încercări de manipulare, fie de a mă impune drept tactician informal, dar şi pentru că mi-am consumat resursele sufleteşti disponibile urmărind traseul protestelor de până acum, vă asigur că este ultimul comentariu pe care îl scriu pe această temă. Îmi cer iertare pentru lungimea lui şi totodată pentru cele scrise. Sper să fie citit cu bună credinţă. Iertaţi-mă! Doamne, ajută! razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/10/15/putna-exploatari-gaze-sist-proteste-vaslui-chevron/
Posted on: Wed, 16 Oct 2013 07:17:40 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015