10 noiembrie 2013..... Astazi este ziua mea de nastere.... Iata ca a mai trecut un an din viata mea.. Trecerea unui an de viata este un moment melancolic si care ne indeamna spre meditatie... E un moment al bilantului , un moment in care realizam ca pe langa mai multe fire de par alb, mai multe usoare si fine riduri in jurul ochilor avem mai multe amintiri.. Amintirile faptelor unui an de viata sunt cele care conteaza, firele de par alb le putem vopsi, ridurile le putem estompa cu o crema fina cu extract de caviar insa faptele facute de noi nu le putem modifica, estompa sau schimba.. Odata facute raman bine sau rau facute.... Anul acesta din viata mea a fost un an plin, in care cu ajutorul Divinului Creator, al Bunului Isus, al Sacrei Vergine Maria , al Sfantului Meu Ocrotitor San Antonio de Padua si a tuturor celorlalti Sfinti , am continuat sa slujesc cu devotament, onestitate, mandrie si dragoste cele trei entitati fundamentale ale mele :SACRA BISERICA CATOLICA, OPERA SI REGALITATEA-ARISTOCRATIA, si inainte de toate am cautat ca numele primit de la tatal meu sa fie cinstit si onorat. A fost un an in care am avut realizari pe toate planurile. In primul rand in viata de familie putini stiu intrucat nu am facut public atunci dar fac acum, am marea realizare ca am putut sa o repun pe picioare pe mamica mea care la inceputul anului a fost foarte bolnava a facut un atac cerebral destul de complicat , cu o semipareza si care astazi este sanatoasa perfect( luna trecuta la un party mama mea a si dansat) umbla, tine casa , este activa , si ma bucur ca datorita mie este posibil acest lucru intrucat am ingrijit-o si am ajutat-o asa cum scrie la carte. Insanatosirea completa a mamei mele este marea mea realizare din acest an de viata, realizare pentru care simt ca acest an nu a trecut degeaba.Pe plan profesional am avut splendide realizari in acest an de viata, cu acestea am fost mai generos si mereu am facut public. Aplauzele publicului, vorbele frumoase primite din partea artistilor prestigiosi cu care am avut onoarea sa lucrez, voiajurile in tara si strainatate datorate operei, toate acestea m-au facut extrem de fericit si implinit. A fost un an din viata mea in care am legat frumoase noi amicitii, un an in care pe prietenii mei vechi i-am simtit alaturi, un an in care am socializat si am petrecut elegant si distins asa cum imi place mie si asa cum cere educatia pe care am primit-o in familia mea. A fost un an in care am fost fericit, m-am simtit excelent desi uneori m-am suparat si enervat doar pe chestiuni politice legate de cretina conducerea a tarii in care traiesc in frunte cu marinarul pe care il urasc in continuare la fel de mult si pe el si pe familia lui si pe toti sustinatorii si coabitantii lui.... A fost un an in care cred ca am facut cateva fapte bune, am ajutat cativa artisti tineri sa debuteze in cariera, am creat impreuna cu alti artisti cateva spectacole spre bucuria publicului, am militat pentru restauratia monarhica in tara in care traiesc , am facut constiincios donatia saptamanala pentru painea lui San Antonio, am dat onoare Bisericii Catolice din care cu piosenie fac parte.. Daca am suparat pe unii, le cer cu respect sa ma scuze , oricum nu a fost intentionat( cu exceptia basistilor, a comunistilor, a republicanilor, a manelistilor, a incultilor si grobienilor carora daca le-am zis de dulce am facut-o cu mare pasiune , din tot sufletul si fata de care nu am de ce sa ma scuz). In rest, pe oamenii educatii, civilizati, culti, cu bun simt , cei care au distinctie, eleganta si charm ii imbratisez si ii incredintez ca sunt foarte dragi sufletului meu, unde mereu or sa aiba un loc aparte. Intreaga mea existenta este marcata de dualitatea suprema viata-moarte mai mult decat in cazul altora...Viata mea se datoreaza mortii altcuiva, a cuiva pe care nu l-am cunoscut dar pe care il iubesc enorm... Este vorba despre fratele meu...Daca fratele meu nu murea eu nu apaream pe lume... Eu care iubesc viata, sunt marcat ca viata mea se datoareaza mortii...iata marele paradox al existentei mele..... incerc insa sa trec mereu peste acest paradox si sa imi propun ca tot ceea ce fac bun sa fie pentru fratele meu ....si sper ca sunt bun desi uneori par contrariu...Am fost acuzat ca sunt un rasfatat al sortii, am fost acuzat ca traiesc intr-o lume aparte desprins de realitate, am fost acuzat chiar ca mi-am transformat viata intr-un subiect de opera, acuze care ma dor pentru ca eu stiu in sufletul meu ca nu sunt adevarate si eu stiu cum sunt si sunt foarte fericit asa cum sunt... In acelasi timp stiu ca foarte multe persoane dragi inimii mele ma apreciaza si ma iubesc asa cu sunt, pentru unii sunt chiar un model si asta conteaza cel mai mult pentru mine, care am nevoie de dragoste si iubire.. Sper ca la bilantul urmator sa pot sa spun ca am incheiat un an de viata macar la fel de bun precum este acesta pe care il inchei acum si sa am amintiri frumoase asa cum am din acest an de viata, sa am aceasi sanatate, acelasi belsug si sa ma bucur de dragoste asa cum am avut parte pana acum. Imi incredintez viata in continuare Divinului Creator, Lui Isus Cel Sfant, Sacrei Vergine Maria, Sfantului meu ocrotitor San Antonio de Padua si tuturor celorlalti Sfinti.Multumesc pentru toata viata mea de pana acum care a fost ocrotita de catre Divinul Creator
Posted on: Sat, 09 Nov 2013 22:00:07 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015