20 OCTOMBRIE Bună ziua, prietene şi bine ai venit în pagina mea! Sper să revii aici zilnic! Astăzi îţi ofer: RELIGIE ORTODOXĂ, ISTORIE, VERSURI, FILME DUMINICA A 23-A DUPĂ RUSALII Predica Părintelui Ilie Cleopa la Duminica a XXIII-a după Rusalii ( Despre oamenii demonizaţi ) Iar dacă Eu, cu degetul lui Dumnezeu scot pe demoni, iată a ajuns la voi Împărăţia lui Dumnezeu (Luca 11, 20) Iubiţi credincioşi, Dacă vom lua aminte cu dinadinsul la cuvintele Sfintei Evanghelii de astăzi, vom înţelege două lucruri de mare folos. Întîi, cît de mare şi nemărginită este iubirea de oameni a lui Dumnezeu şi, al doilea, cît de mare şi cumplită este răutatea diavolilor faţă de om şi de celelalte zidiri ale lui Dumnezeu. Domnul şi Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, văzînd starea jalnică şi chinuirea amară a omului demonizat din Evanghelie, prin negrăita lui milă şi bunătate faţă de zidirea Sa, a poruncit demonilor să iasă din acel om chinuit de mulţi ani, zidit după chipul şi asemănarea Sa (Facere 1, 26); iar demonii, văzîndu-se izgoniţi de puterea cea fără de margine a Mîntuitorului, după ce le-a dat voie, au intrat în turma cea mare de porci din apropiere şi îndată s-au aruncat în mare şi s-au înecat (Luca 8, 33). Iată cît de mare este oceanul cel fără de margini al dragostei şi al milostivirii lui Dumnezeu faţă de om, că pentru slobozirea unui singur om din legăturile şi chinurile diavolului, a îngăduit să se dea pierzării ca la două mii de porci (Marcu 5, 13). Iar diavolii, avînd învoire de la Hristos şi vrînd să-şi arate răutatea şi puterea lor blestemată, au intrat în turma de porci şi într-o clipă i-au înecat pe toţi în mare. La această Evanghelie Sfîntul Ioan Gură de Aur, arătînd cîtă răutate au demonii asupra oamenilor, zicea: Dacă asupra porcilor, cu care nu aveau nimic, au arătat diavolii atîta răutate, apoi cu atît mai mult asupra ta, omule, de-a pururea dă război neîmpăcat, luptă neîncetată şi vrajbă fără de moarte. Şi dacă pe porci, cu care nimic nu le era lor de obşte, nici un minut nu i-au suferit, apoi cu atît mai mult ne urăsc pe noi care sîntem vrăjmaşii lor şi doresc să ne piardă şi să ne supună lor. Apoi cîte rele am fi pătimit de la ei, dacă ar fi avut voie de la Dumnezeu asupra noastră. Căci pentru aceasta i-a lăsat Dumnezeu să intre în turma de porci, ca şi în trupul dobitoacelor să cunoaştem răutatea lor. Deci şi acum cînd vei vedea vreun om stăpînit de diavol, închină-te Stăpînului şi cunoaşte răutatea vrăjmaşului. Că iubirea de oameni a lui Dumnezeu îl ţine pe diavol şi nu-i dă voie să-şi arate puterea şi răutatea asupra omului cît ar voi el. Atît îi dă voie să-l muncească pe om cît să-l facă mai înţelept şi să arate răutatea diavolului asupra omului. Apoi zice acelaşi Părinte Ioan Gură de Aur: Voieşti şi altă pildă despre răutatea diavolilor, cînd Dumnezeu îi dă voie să-şi pună în lucrare puterea sa? Socoteşte cirezile şi turmele lui Iov, cum într-o clipă pe toate le-a mistuit. Apoi socoteşte moartea cea ticăloasă a copiilor lui şi rana ce s-a adus asupra trupului său şi vei vedea cruzimea, asuprirea şi nemilostivirea răutăţii dracilor. Din aceasta vei înţelege minunat, că dacă lumea aceasta toată, ar fi slobozit-o Dumnezeu sub stăpînirea lui, în puţină vreme pe toate le-ar fi tulburat şi asemenea porcilor de care aţi auzit în Sfînta Evanghelie de azi şi cirezilor lui Iov, într-o clipă de vreme am fi pătimit, că nici o milă de noi nu ar fi avut (Puţul Sf. Ioan Gură de Aur, Buzău, 1833, p. 108-109). Să ascultăm mai departe cuvintele Sfintei Evanghelii care zice: Iar păstorii, văzînd ceea ce s-a întîmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate şi au ieşit să vadă cele ce se făcuseră şi venind la Iisus, au aflat pe omul din care scosese demonii şezînd lîngă picioarele lui Iisus îmbrăcat şi întreg la minte şi s-au înfricoşat (Luca 8, 34-35). Dar care era pricina temerii gadarenilor? Oare minunea omului chinuit de diavoli sau înecarea porcilor în mare? Nici una, nici alta, ci pricina temerii şi înspăimîntării lor era călcarea Legii lui Dumnezeu. Căci Legea lui Moise oprea a se mînca carne de porc (Levitic 11, 7), iar ei creşteau porci şi mîncau din cărnurile lor. Deci, pentru călcarea Legii i-a cuprins atîta spaimă, ca nu cumva Dumnezeu, pentru această călcare de lege şi pentru alte răutăţi ale lor să-i pedepsească şi cu alte pedepse mai grele. Deci avînd această frică şi neîndrăznind a zice ceva asupra Domnului pentru paguba porcilor, Îl rugau cu toţii pe Iisus Hristos să se ducă din hotarele lor. Iar preabunul şi blîndul Mîntuitor, văzînd împietrirea şi nemulţumirea lor, nu i-a certat, ci intrînd în corabie S-a întors iarăşi în Galileea (Luca 8, 37). Iar bărbatul din care ieşiseră demonii se ruga să rămînă cu El, iar Mîntuitorul, eliberîndu-l, i-a zis: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi s-a dus omul, propovăduind în toată cetatea, cîte i-a făcut Iisus (Luca 8, 39). Vedeţi, fraţii mei, blîndeţea, smerenia şi bunătatea cea negrăită a Domnului? După ce a făcut un bine aşa de mare cu vindecarea acelui om chinuit de diavoli, nu aşteaptă plată de la el spre a rămîne şi a-i sluji Lui. Ci i-a zis: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu (Luca 8, 39). Dacă ar fi zis întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-am făcut Eu ţie, cărturarii, fariseii şi arhiereii cei plini de zavistie care pîndeau învăţătura Lui, ar fi avut motiv să spună că Mîntuitorul face minuni cu scopul de a fi lăudat de oameni. Dar aşa, la toţi le-a închis gura, zicînd: Întoarce-te la casa ta şi spune cîte ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Deci se cuvine ca în toate să avem pildă de urmat învăţătura şi viaţa Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, iar faptele noastre cele bune să le facem cu scopul de a plăcea lui Dumnezeu spre slava Lui, cum ne învaţă şi Sfîntul Apostol Pavel (I Corinteni 10, 31). Iubiţi credincioşi, Să ştiţi că sînt trei feluri de oameni demonizaţi: întîi sînt cei ce se chinuiesc cu trupul de duhurile cele rele, cum sînt epilepticii, lunaticii şi cei demonizaţi ca cel din Evanghelia de astăzi. Al doilea sînt toţi ereticii şi învăţătorii mincinoşi şi răi care cu învăţăturile lor greşite schimbă adevărul Sfintei Scripturi şi duc la rătăcire de la dreapta credinţă, pe creştinii nelămuriţi şi neîntemeiaţi în adevăr. Iar al treilea sînt cei stăpîniţi de grele patimi. Despre primul fel de demonizaţi am vorbit pe scurt mai sus, despre al doilea aminteşte marele Apostol Pavel, zicînd: Duhul vorbeşte lămurit că, în vremile cele de apoi, unii se vor depărta de la credinţă, luînd aminte la duhurile cele înşelătoare şi la învăţăturile demonilor (I Timotei 4, 1). Dumnezeiescul părinte Ioan Gură de Aur, tîlcuind acest text al Apostolului Pavel arată că aceştia sînt toţi începătorii de erezii, care, povăţuiţi fiind de demoni şi mişcaţi de duhurile înşelăciunii vor grăi înşelăciuni către cei binecredincioşi, spre a-i înstrăina de la adevărata Biserică a lui Hristos. Deci, luaţi aminte, iubiţi credincioşi şi ţineţi bine minte cele auzite, că toţi cei ce vor să vă dezbine de la dreapta credinţă ortodoxă sînt oamenii demonizaţi şi minţile lor sînt mişcate şi înşelate de duhurile cele viclene ale iadului, mai ales de duhul mîndriei. Pe aceştia Sfînta Scriptură îi numeşte fii ai diavolului şi vrăjmaşi a toată dreptatea (Fapte 13, 10) şi chiar diavoli ca pe Iuda (Ioan 6, 70). Aşadar, toţi cei ce învaţă erezii şi vor să propovăduiască altă învăţătură afară de cea ortodoxă şi care se împotrivesc învăţăturii adevărate a Bisericii lui Hristos dreptmăritoare, aceştia sînt fiii diavolilor (Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10). Aceşti învăţători mincinoşi şi înşelători, lucrează pururea sub stăpînirea demonilor (Fapte 10, 38; 26, 18; II Timotei 2, 26). Ei ca învăţători mincinoşi şi vicleni, în toată vremea lucrează sub înrîurirea lui Satan (Iuda 1, 9; 1, 23; II Regi 18, 10; Matei 16, 23; Luca 23, 23; Ioan 6, 70 ş. a.). Şi tot ca ei predicatorii rătăciţi fac voia diavolilor (Ioan 8, 44) şi sînt înşelaţi de ei (III Regi 22, 21-22; II Paralipomena 18, 20-21; Apocalipsa 20, 8). Aceşti propovăduitori ai minciunii sînt demonizaţi şi orbiţi de diavoli (Fapte 13, 10; II Corinteni 4, 4; I Timotei 4, 1). Al treilea fel de oameni demonizaţi sînt toţi cei stăpîniţi de patimi grele, ca: necredinţa, uciderea, ura, beţia, iubirea de arginţi, fermecătoria, desfrînarea şi altele care îi stăpînesc de multă vreme. Aceştia sînt numiţi de Sfînta Scriptură fii ai diavolului (Ioan 8, 44; Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10; Ioan 6, 70). De aceea Sfîntul Vasile îi arată pe toţi cei beţivi a fi mai rău decît cei îndrăciţi, zicînd: Cel ce se îndrăceşte este vrednic de jale, iar cel ce se îmbată fiind îndrăcit cu patima beţiei, este de rîs şi mai rău decît cel îndrăcit şi nimeni nu-l compătimeşte (Sf. Vasile cel Mare, Exaimeron. Cuvînt împotriva celor beţivi. Buc., 1828). Tot demonizaţi sînt şi vrăjitorii care amăgesc pe oameni cu puterea duhurilor rele. Vrăjitorii, fermcătorii şi toţi cei care părăsesc pe Dumnezeu şi cer ajutorul diavolilor, sînt ei înşişi demonizaţi şi osîndiţi la veşnicele chinuri ale iadului. Iubiţi credincioşi, De la primii oameni pînă la sfîrşitul veacurilor, toţi sîntem într-o neîncetată luptă cu diavolii, cu duhurile răutăţii, care încearcă fără odihnă să ne stăpînească, să ne tragă în adîncul iadului. Pe unii oameni îi chinuiesc cu îngăduinţa lui Dumnezeu numai în trup, cum sînt cei demonizaţi şi epileptici. Pe aceştia Biserica Ortodoxă îi vindecă, atît trupeşte cît şi sufleteşte, prin rugăciuni speciale numite exorcisme. Cele mai renumite sînt molitfele Sfîntului Vasile cel Mare, ce se citesc de obicei în biserică, de preoţi evlavioşi, cu mult post, cu multă smerenie şi credinţă. Pe lîngă exorcisme, bolnavii de duhuri rele sînt spovediţi, împărtăşiţi şi li se face de mai multe ori şi Sfîntul Maslu. Cu cît se roagă şi postesc mai mult, cu atît se vindecă mai repede. Al doilea fel de demonizaţi sînt cei stăpîniţi de duhul mîndriei, adică sectanţii care luptă pe faţă împotriva Bisericii, a Ortodoxiei şi dezbină pe mulţi creştini, răstălmăcind Sfînta Scriptură. Aceştia sînt mult mai greu de vindecat din cauză că sînt stăpîniţi de cei mai răi diavoli, ai mîndriei şi neascultării. Dar dacă îşi recunosc păcatele şi le mărturisesc la preoţi şi se roagă mai mult pot fi eliberaţi de duhul mîndriei şi al neascultării. Însă cei mai numeroşi oameni demonizaţi sînt cei stăpîniţi de patimi cumplite, cum sînt beţivii, desfrînaţii, ucigaşii, vrăjitorii, iubitorii de averi şi cei robiţi de ură şi răzbunare. Toţi aceştia pot fi izbăviţi de robia diavolului şi a patimilor care îi ţin legaţi cu lanţul deprinderii, numai dacă vor veni de bunăvoie la biserică, dacă vor să-şi mărturisească păcatele la duhovnici iscusiţi şi dacă îşi fac canonul de pocăinţă dat. Fără acestea, adică fără spovedanie, căinţă şi părăsirea păcatelor care îi robesc, nimeni din aceşti oameni demonizaţi, bolnavi la suflet şi la trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli şi de osînda iadului. Grija noastră, fraţii mei, este să facem voia lui Dumnezeu şi să împlinim poruncile Lui, cu toată credinţa şi rîvna. La aceasta ne ajută harul Duhului Sfînt, ne ajută sfinţii îngeri şi toţi sfinţii, în frunte cu Maica Domnului, care se roagă neîncetat pentru noi. Să fugim de păcate ca de moarte, căci prin ele, pierdem harul lui Dumnezeu şi în locul lui intră duhul diavolului. Să nu uităm că prin păcate, oamenii sînt loviţi de tot felul de boli, de necazuri şi suferinţe, ajung robi ai cumpliţilor diavoli şi-şi pierd mîntuirea sufletului. Oare cîţi creştini nu sînt astăzi robiţi de beţie şi desfrîu? Cîte mame nu-şi ucid cu voia proprii lor copii? Cîte familii nu se distrug prin divorţ ca urmare a acestor grele păcate? Deci, să părăsim păcatele ca să scăpăm de diavoli şi să rămînem cu Hristos. Să ne păzim inima curată de patimi şi mai ales de mîndrie, ca să devenim scaun al Preasfintei Treimi. Să ne păzim trupul curat de beţie şi desfrîu, ca să devină templul Duhului Sfînt. Să fugim de diavolul mîndriei, care ucide pe cei mai mulţi oameni, ştiind că Dumnezeu, celor mîndri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har. Să ne ferim de cursele Satanei, de patimile tinereţii, de vrăjitorie, de înjurături şi drăcuit, de beţie şi vorbe deşarte, ştiind că prin acestea ne înstrăinăm de Dumnezeu şi ajungem să păţim ca omul demonizat din Evanghelia de astăzi. Să aveţi grijă mai ales de copiii dumneavoastră, ca nu cumva să cadă în păcate grele şi să ajungă robiţi de diavoli. Spovediţi-vă mai des, rugaţi-vă mereu, nu lipsiţi de la biserică, preţuiţi mai mult postul, iubiţi viaţa curată şi toate poruncile lui Dumnezeu şi veţi fi vii. Să ne rugăm Mîntuitorului Hristos să alunge patimile şi duhurile rele din noi, să ne ierte păcatele, să ne vindece bolile şi să ne facă locaşuri ale Preasfintei Treimi. Amin. ISTORIE Evenimente • 1349: Papa Clement al VI-lea interzice flagelarea. • 1548: A fost fondat orașul Nuestra Señora de La Paz, cunoscut mai ales ca La Paz, capitala de astăzi a Boliviei • 1595: Bătălia de la Giurgiu - artileria toscană dărâmă o parte din zidul fortăreței otomane, așa încât aliații creștini pătrund învingători în cetate. Sinan Pașa privește neputincios de la Rusciuc victoria adversarilor săi. Bătălia de la Giurgiu, desfășurată între 15-20 octombrie 1595, a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni. Trupele otomane în retragere au fost surprinse la Giurgiu, iar robii luați ostatici au fost eliberați. După un bombardament efectuat de artileria toscană cetatea Giurgiu a fost cucerită de aliații creștini. În urma bătăliei de la Călugăreni din 13 august, în care și-au pierdut viața pașa Hasan de Timișoara, Khidr și Mustafa de Bosnia, armata otomană a păstrat suficientă forță încât să ocupe capitala Țării Românești. Conducătorul ei, marele vizir Sinan Pașa, a trecut la implementarea instrucțiunilor cu care a venit de la Constantinopol, acelea de transformare a Țării Românești în pașalâc. Instalat la mănăstirea Radu Vodă, el a început să facă numiri în funcțiile aparatului administrativ otoman.[1] Mihai Viteazul a fost nevoit totuși să se retragă spre munți, așteptând întăririle ce urmau să vină din Transilvania. La 12 septembrie oastea munteano-transilvană se găsea la Stoenești, în așteptarea armatei de întărire conduse personal de Sigismund Bathory.[2] La 26 august Sinan Pașa a ocupat și Târgoviște, unde a ridicat o întăritură de pământ.[1] Sigismund Báthory a trecut pasul Branului în fruntea unei armate de 13.200 de mercenari, 8.000 de secui, 1.500 de germani trimiși de arhiducele Maximilian (en), la care se adăuga corpul de 300 de artileriști din Toscana înarmați cu tunuri, în total 23.000 de oameni. Joncțiunea cu cei 8.000 de oșteni ai lui Mihai a avut loc în pădurile de pe Dâmbovița. Aliații au atacat armata otomană la Târgoviște, însă Sinan Pașa nu s-a încumetat să dea lupta acolo, ci s-a retras spre București.[3] Sinan Pașa a fost destituit din funcția de mare vizir.[4] O importantă consecință a campaniei din toamna lui 1595, încheiată cu victoria de la Giurgiu, a fost mutarea capitalei Munteniei de la București din nou la Târgoviște, mai departe de Dunăre și astfel de pericolul otoman.[5] Aproape toate actele lui Mihai Viteazu din anii 1596-1599 au fost date la Târgoviște.[6] • 1600: Familia Tokugawa își asigură prin izbânda din Sekigahara hegemonia asupraJaponiei. • 1601: Radu Șerban este ales domn al Țării Românești. Radu Șerban a fost domn al Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602 și decembrie 1610 și între mai și septembrie în anul 1611[1]. Fiind un nepot al lui Neagoe Basarab (care ar fi avut, pe lângă Teodosie, încă un fiu, numit Șerban[2]) a ajuns mare dregător în timpul domniei lui Mihai Viteazul; a fost un continuator al politicii acestuia de independență a Țării Românești. Ca boier, Radu Șerban avea curtea în satul Coiani (azi Mironești, pe malul Argeșului, la sud de București). Pe moșia moștenită la Comana a reclădit în 1588 mănăstirea Comana. A ajuns la tron cu sprijinul marilor boieri Preda și Radu Buzescu, care, bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, i-au tutelat domnia. Bun militar, Radu Șerban a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a țării de sub turci și de apropiere de Habsburgi. A avut lupte cu turcii, tătarii și cu principii maghiari din Transilvania, Moise Székely și Gabriel Bathory, care erau sprijiniți de Poarta Otomană. În 1602, după abdicarea lui Sigismund Bathory, în Transilvania ajunge la putere sprijinit de turci, Moise Szekely, care poartă lupte cu generalul imperial (habsurgic) Basta. Acesta, aflat în dificultate la Gherla, cere ajutor Domnului Țării Românești. Radu Șerban intră în Transilvania cu o armată de 10.000 de oameni și îl înfrânge pe principele maghiar transilvan în două bătălii, lângă Brașov (1603), unde Moise Szekely piere în lupte. După ce fusese detronat în 1610 de principele transilvan Gabriel Bathory, Radu Șerban, cu sprijinul lui Constantin Movilă (Domn al Moldovei), poartă lupte cu Bathory și îl înfrânge la Sânpetru, lângă Brașov, în 1611. Dar, ajuns din nou pe tronul Țării Românești, Radu Șerban va domni de această dată doar o scurtă perioadă (două luni), fiind înlocuit de turci, care intră în Țara Românească, aducând ca domn pe Radu Mihnea. În timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat Mănăstirea Cernica, care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna. [3] Ajuns Domn, Radu Șerban, a preferat Târgoviște ca cetate de scaun, dar nu a neglijat nici Bucureștiul, [4] unde a construit podul Șerban Vodă și a amenajat heleșteul Șerban Vodă, aflat astăzi în Parcul Carol I.[5] • 1638: S–a încheiat construcția Mănăstirii Căldărușani, ctitorie a lui Matei Basarab(1632 – 1654). • 1696: A fost creată flota rusă. • 1708: Reconstrucția Catedralei St. Paul din Londra după Marele Incendiu din 1666 a fost terminată chiar în ziua în care Christopher Wren, arhitectul ei, a împlinit 76 de ani. • 1740: Conform stipulărilor Pragmaticii Sancțiuni din 1713, Maria Tereza a urcat pe tronul Austriei. • 1803: Senatul american a ratificat cumpărarea Louisianei, consființind termeni tratalui cunoscut ca Louisiana Purchase. • 1818: Statele Unite ale Americii și Regatul Unit au semnat tratatul din 1818 prin care au stabilit frontiera comună de-a lungul paralelei de 49 de grade. • 1822: În urma Congresului de la Verona al Sfintei Alianțe, se hotărăște intervenția franceză împotriva revoluției din Spania, condusă de Rafael Riego. • 1860: Promulgarea Diplomei din Octombrie de către împăratul Franz Joseph, care a pus capăt sistemului absolutist și a deschis era guvernării constituționale (regimul liberal) în Imperiul Austriac. Potrivit documentului, Transilvania a redevenit stat autonom în cadrul imperiului. • 1880: Tegucigalpa a fost declarată capitala Republicii Honduras. • 1883: Peru și Chile semnează Tratatul de la Ancón, prin care, provincia Tarapacá a fost cedată statului Chile; sfârșitul Războiului din Pacific. • 1919: Este fondat clubul de fotbal FC Ceahlăul de către un grup de elevi și profesori de la Liceul Petru Rareș. • 1920: Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați; cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie). • 1921: Franța și Turcia semnează Tratatul din Ankara, prin care Franța recunoaște guvernul turc provizoriu din Ankara drept partener de tratative. • 1935: Comuniștii chinezi conduși de Mao Tzedun ajung în nord–vestul Chinei la capătul unui marș de 10.000 km de–a lungul țării, cunoscut ca Marșul Cel Lung. • 1944: Armata sovietică ocupă Belgrad, capitala Iugoslaviei. • 1944: În timpul vizitei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, și Stalin a acceptat, înțelegerea cu privire la împărțirea zonelor de influență în Balcani. • 1968: Lady Jacqueline Kennedy se căsătorește cu armatorul grec Aristotle Onassis. • 1980: După șase ani de ședere în afara structurilor militare ale NATO, Grecia revine în Alianță. • 1985: Peste de 50 persoane au murit și peste 100.000 de oameni au fost evacuați din Filipine, în timpul taifunului Dot. Nașteri • 1463: Alessandro Achillini, filosof italian (d. 1512) • 1554: Bálint Balassi, poet maghiar (d. 1594) • 1632: Christopher Wren, arhitect englez (d. 1723) • 1643: Valentin Frank von Franckenstein, poet și traducător german (d. 1697) • 1677: Stanislaus I. Leszczynski, rege al Poloniei și duce de Lorena (d. 1766) • 1700: Charlotte Aglaé dOrléans, ducesă de Modena (d. 1761) • 1780: Pauline Bonaparte, sora lui Napoleon (d. 1825) • 1784: Henry John Temple, Viconte Palmerston, politician englez, prim-ministru al Regatului Unit (d. 1865) • 1802: Ernst Wilhelm Hengstenberg, teolog protestant german (d. 1869) • 1820: Lajos Kazinczy, general maghiar în revoluția de la 1848 (d. 1849) • 1822: Thomas Hughes, scriitor englez (d. 1896) • 1832: Anton Romako, pictor austriac (d. 1889) • 1847: Oscar Swahn, trăgător suedez și cel mai în vârstă campion olimpic al tuturor timpurilor (d. 1927) • 1854: Arthur Rimbaud, poet francez (d. 1891) Poezii de Arthur Rimbaud Vîrsta De Aur Cîte-un glas, mereu Ca de înger, verde, - La mijloc sînt eu - , Spune, să mă certe : Întrebări buluc Dacă-ţi curg, o mie, La beţii te duc, Şi la nebunie; Recunoaşte că-i Vesel, şi uşor e : Să fii printer-ai tăi, Doar cu ape, flore ! Şi el cînta. O, Vesel e, şi lesne ! Uite-i dincolo… Cînt cu el mirsme, - Recunoaşte că-i Vesel, şi uşor e : Să fii printer-ai tăi, Doar cu ape, flore !...etc... Şi alt glas – mereu Ca de înger ! -, verde, La mijloc sînt eu, Spune, să mă certe; Şi el cîntă, -atent, Cu suflarea frate : Cu nemtesc accent, Dar fierbinte-n toate : Lumea-i viciu, joc; Ce te miri? Ia-ţi locul Şi aruncă-n foc, Sumbru, nenorocul. O, frumos castel ! Viaţa ta e clară ! Vîrsta ta-i din care ? Fire princiară Fratelui cel mare ! etc... Cînt si eu apoi : Fraţi multipli ! Voi, Glasuri fară public ! Lîngă mine roi, Daţi-mi nimbul pudic ... etc ... Senzatie În seri de vara-albastre, voi merge pe carari, Sa ma întepe grâne, sa calc pe ierbi marunte; Prin proaspata racoare voi trece-n dulci visari, Lasa-voi adierea sa scalde a mea frunte. Fara a spune-o vorba si fara nici un gând, Doar dragostea urca-va în suflet infinita; Ca un nomad voi merge departe, strabatând Preafericit, Natura, ca lânga o iubita. Traducere de Petru Dinca Marina Carele de argint si de-arama - Prorele de otel si de-argint - Framânta spuma, - Ridica tulpinile maracinilor. Curentii câmpiei Si urmele uriase lasate de reflux Se desfasoara în cerc spre rasarit, Spre coloanele padurii. Spre stâlpii digului, Izbiti piezis de bulboanele de lumina. Ofelia I Pe valul calm si negru, în care-n somn cad stele, Ofelia pluteste, ca alb si mare crin, Pluteste lin, culcata în valuri lungi si grele… - Din zari de codri zvonuri de vînatoare vin. De peste un mileniu Ofelia mai trista, Fantoma alba, trece pe fluviul negru-n veci ; De peste un mileniu dementa-i blind insista Si-si murmura romanta în boarea serii reci. Saruta vîntul sinii si, -n leganari de unde, Desface în corola mari valuri care-o string; Se-nclina-nalte trestii spre visatoarea-i frunte Si-nfiorate salcii pe umerii ei plîng. Striviti, suspina nuferi în jurul ei o clipa; Într-un arin ce doarme, trezeste cînd si cînd Un cuib, din care scapa un freamat scurt de-aripa : - Un cîntec tainic cade din astri de-aur, blînd. II O, palida copila, frumoasa cum e neaua ! Ofelia, murit-ai si-un fluviu te-a tot dus ! - Da, pentru ca din muntii norvegi batînd, de greaua Si aspra libertate în soapta-un vînt ti-a spus ; Ca, ravasindu-ti parul, spre firea-ti visatoare Un suflu îti aduse tumult asa ciudat ; Ca-n inima-ti patrunse-al Naturii cîntec care Se tînguia în arbori si-n nopti era oftat; Ca glas de suie mare, ce horcaia mareata, Sfarmase pieptu-ti fraged, prea omenesc si bun; Ca-ntr-un april un mîndru, pal cavaler în fata Tacut ti se-asezase-n genunchi, sarman nebun ! Iubire ! Libertate ! O, cer ! Ce vis, sarmana Nebuna, -n el, ca neaua la foc, tu te-ai topit; Vedeniile tale, ah, stins-au vorba-ti vana - Si-albastrii-ti ochi cu spaima au dat de Infinit ! III Si spune el, Poetul, ca, ce-ai cules odata, Flori, noaptea, vii sa cauti sub cer de stele plin Si ca, plutind pe ape, în valri lungi culcata, Pe-Ofelia vazut-a, ca alb si mare crin. Zori Am îmbratisat zorii zilei de vara. Nimic nu se clintea înca pe fruntea palatelor. Apa era moarta. Taberele umbrelor nu paraseau drumul de padure. Am umblat, trezind rasuflarile vii si caldute, iar nestematele îmi aruncara priviri si aripile se înaltara fara zgomot. Primul pas l-a facut, pe poteca napadita de raze proaspete si înca palide, o floare care-mi spuse cum o cheama. I-am râs balaiului Wasserfall ce se despletea printre brazi: dupa coama-i argintie, o recunoscui pe zeita. Ridicai atunci valurile, unul câte unul. Pe alee, scuturând bratele. Pe câmp, unde o dadui în vileag cocosului. În marele oras, alerga printre clopotnite si domuri, iar eu, gonind ca un cersetor pe cheiurile de marmora, o fugaream. În partea de sus a drumului lânga un crâng de lauri, am împresurat-o cu valurile adunate în urma ei si i-am simtit putin trupul matahalos. Zorii si copilul se prabusira la poalele crângului. Când m-am trezit era amiaza. • 1859: John Dewey, filozof american (d. 1952) • 1861: Maximilian Harden, publicist german (d. 1927) • 1866: Kazimierz Twardowski, filozof și logician polonez (d. 1938) • 1872: Pericle Papahagi, filolog, lingvist și folclorist român (d. 1943) • 1874: Charles Ives, compozitor american (d. 1954) • 1882: Margaret Dumont, actriță americană (d. 1965) • 1882: Bela Lugosi, actor maghiar (d. 1956) • 1886: Leopold Stocker, editor austriac (d. 1950) • 1891: James Chadwick, fizician britanic (d. 1974) • 1893: Ion Crețu, istoric literar și traducător român (d. 1970) • 1893: Jomo Kenyatta, politician kenian (d. 1978) • 1895: Morrie Ryskind, autor american (d. 1985) • 1895: Alexandru Rosetti, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe (d. 1990) • 1908: Stuart Hamblen, cântăreț cauntry american (d. 1989) • 1917: Jean-Pierre Melville, regizor de film francez (d. 1973) • 1923: Otfried Preußler, scriitor german • 1927: Werner Kreindl, actor austriac (d. 1992) • 1927: Oskar Pastior, poet german de origine română (d. 2006) • 1928: Zhu Rongji, politician chinez • 1930: Mircea Herivan, eseist și scriitor român (d. 1996) • 1930: Ioan Grigorescu, scriitor, publicist, regizor și scenarist roman Ioan Grigorescu (n. 20 octombrie 1930, Ploiești - d. 26 martie 2011, Ploiești, România) a fost un prozator și publicist român, partea cea mai semnificativă a operei sale constituind-o volumele de publicistică și reportaje. A fost realizatorul (imagine și text) al uneia dintre cele mai longevive emisiuni de televiziune Spectacolul lumii; a scris scenarii și comentarii de film documentar și de ficțiune. Ioan Grigorescu s-a născut la data de 20 octombrie 1930, în orașul Ploiești, într-o familie cu trei copii. Tatăl său lucra ca maistru distilator la Rafinăria Vega din Ploiești, din cei care spuneau cifra octanică a benzinei, ca degustătorii de vin, umezindu-și un deget cu benzină și punându-l pe limbă, să vadă cum se volatilizează zicea: E gata! Are 94 sau 98. [1] Era văr prin alianță cu scriitorul Nichita Stănescu. La vârsta de 6 ani a învățat să citească. A absolvit Institutul de Literatură Maxim Gorki de la Moscova. A fost membru UTC. A fost corespondent de presă în Polonia între anii 1956-1958, timp în care a învățat limba poloneză și i s-a născut un fiu la Varșovia. Este trimis apoi ca bursier UNESCO la Institutul Superior de Jurnalistică din Strasbourg (1959). Ioan Grigorescu a fost unul dintre cei mai cunoscuți corespondenți de presă. A publicat 15 volume de proză și reportaje de călătorie – între care “Zigzag pe Mapamond”, ”Paradisul murdar”, “Dilema americană”, “Al 5-lea punct cardinal”. De asemenea, a scris 20 de scenarii pentru filme artistice de lung-metraj. El este cunoscut în special ca autor al serialului TV “Spectacolul lumii”, cu peste 400 de episoade, filmate în peste 50 de țări. După Revoluție a filmat 37 episoade în perioada 1993-1994 și 222 de episoade în perioada 1999-2005. De asemenea, a fost și scenarist-comentator al serialului “România optimistă” (2005-2007). Pentru activitatea sa în calitate de realizator de filme documentare, a fost distins cu Premiul Academiei Române pentru Arta Spectacolului” (2000), cu “Premiul special” și “Trofeul Breslei” – acordat de Uniunea Cineaștilor. A avut titlul de Luptător al Revoluției din 1989. A îndeplinit în perioada 15 martie 1993 [2] - 15 octombrie 1998 [3] funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Polonă. A publicat o seamă de cărţi: • Pasărea Fenix - Doi ani în Polonia Populară (Ed. Tineretului, 1961) • Cocteil-Babilon (Ed. Tineretului, 1963) • Zig zag pe mapamond (Ed. Tineretului, 1964) • Obsesia (Ed. Tineretului, 1965) • Lupta cu somnul (Ed. Tineretului, 1968) • Fenix inflamabil (Ed. Eminescu, 1970) • Spectacolul lumii (Ed. Cartea Românească, 1973) • Afirm! (Ed. Albatros, 1974) • Paradisul murdar (Ed. Cartea Românească, 1974) • Dilema americană - spectacolul lumii (vol. II) (Ed. Cartea Românească, 1981) • Al cincilea punct cardinal - spectacolul lumii (vol. III) (Ed. Cartea Românească, 1983) • Bine ați venit în infern!... (Ed. Nemira & Co, 1994) Filmografie Scenarist • Străzile au amintiri (1962) • Cartierul veseliei (1964) • Subteranul (1967) • Canarul și Viscolul(1969) Felix și Otilia (1972) Puteţi viziona Felix si Otilia: youtu.be/dSH0eb44bL4. • Explozia (1973) • Cuibul salamandrelor (1976) • Spiritul neînfrângerii (1977) - film documentar • Acțiunea „Autobuzul” (1978) • Iarba verde de acasă (1978) • Un echipaj pentru Singapore (1981) • Ringul (1984) • Trenul de aur (1986) Începutul adevărului (Oglinda) (1994) - în colaborare cu Sergiu Nicolaescu. Puteţi viziona Inceputul Adevarului – Oglinda: youtu.be/UGEpWil29FQ. • Spectacolul lumii (serial TV, 1994) Actor • Spiritul neînfrângerii (1977) - film documentar • Sania albastră (1987) • Spectacolul lumii (serial TV, 1994) Regizor • Spectacolul lumii (serial TV, 1994) Operator imagine • Spectacolul lumii (serial TV, 1994) • 1934: Împărăteasa Michiko, soția împăratului Akihito al Japoniei • 1937: Wanda Jackson, cântăreață americană • 1942: Christiane Nüsslein-Volhard, biolog german, laureată a Premiului Nobel (1995) • 1942: Costel Constantin, actor român de teatru și film Costel Constantin (n. 20 octombrie 1942, Galați) este un actor român de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesor Beate Fredanov, în 1964 Filmografie • Viața ce ți-am dat (film TV, 1971) • Când trăiești mai adevărat (film TV, 1974) • Bălcescu (film TV, 1974) Portile albastre ale orașului (1975) - sergentul Ana Puteţi viziona filmul Portile albastre ale orasului (1975): youtu.be/HgTfVVKbqCo. • Tănase Scatiu (1976) - Marin • Împușcături sub clar de lună(1975) - Visarion Olteanu • Speranța nu moare în zori (film TV, 1976) • Domnișoara Nastasia (film TV, 1976) - Vulpașin • Arborele genealogic (film TV, 1977) - soțul Marianei • Acțiunea „Autobuzul” (1978) - Ludovic • Revanșa (1978) • Jachetele galbene (1979) - Dan Dumitriu • Drumuri în cumpănă (1979) - agronomul Axente Borcea • Rețeaua S (1980) - plutonierul Aurel Serafim • La răscrucea marilor furtuni (1980) - Golescu Negrul • Ediție specială (1980) • Ion: Blestemul pămîntului, blestemul iubirii (1978) - Grofșor • Semnul Șarpelui (1981) • Întoarcere la dragostea dintâi (1981) • Ana și hoțul (1981) • Convoiul (1981) • De ce trag clopotele, Mitică? (1981) • Așteptând un tren (1982) • Cine iubește și lasă (1982) • Liniștea din adîncuri (1982) • Șantaj (1982) - ing. Mihai Pascu • Sfârșitul nopții (1982) • Buletin de București (1983) - milițian de circulație • Amurgul fântânilor (1983) • Misterele Bucureștilor (1983) • O lebădă iarna (1983) • Eroii nu au vârstă (Serial TV, 1984) • Căsătorie cu repetiție (1985) • Promisiuni (1985) • A doua variantă (1987) • Liliacul înflorește a doua oară (1988) - Xenofonte • Campioana (1990) • A unsprezecea poruncă (1991) Balanța (1992) Puteţi viziona filmul Balanta: youtu.be/xLVyMaympSI. • Mandroid (1993) - șeful poliției • Pepe și Fifi (1994) • Somnul insulei (1994) • Trancers 4: Jack of Swords(1994) • Eu sunt Adam! (1996) • Omul zilei (1997) - Nadin • Ministerul comediei (1999) • Tandretea lăcustelor (2002) • Dulcea saună a morții (2003) - Corcolan • Trezește-te (2006) • Cu un pas înainte (2007) - directorul operei (1 episod, 2008) • Aniela (2009) - colonelul Decebal Ciucurescu • Iubire și onoare (2010) - Hussein Bin Naser El-Jisr • 1946: Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată a Premiului Nobel (2004) • 1946: Lucien Van Impe, ciclist belgian • 1950: Tom Petty, muzician american, câtăreț și textier • 1957: Anouar Brahem, muzician și compozitor tunisian • 1958: Viggo Mortensen, actor american • 1958: Mark King, muzician britanic • 1958: Ivo Pogorelich, pianist sârb • 1960: Lepa Brena, cântăreață jugoslavă • 1964: Aurelian Pavelescu, politician român • 1966: Stefan Raab, moderator german • 1971: Snoop Dogg, rapper și actor american • 1971: Dannii Minogue, cântăreață australiană Decese • 1139: Henric al X-lea de Bavaria (n. 1108) • 1575: Floris De Vriend, arhitect olandez, autorul edificiului primăriei din Antwepen • 1740: Carol al VI-lea, Împărat Roman, împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (n. 1685) • 1796: Gábor Dayka, poet maghiar (n.1769) • 1918: Constantin Giurescu, istoric român, membru al Academiei Române (n. 1875) • 1935: Arthur Henderson, politician scoțian, laureat al Premiului Nobel (n. 1863) • 1964: Herbert Hoover, politician american, al 31-lea președinte al Statelor Unite (n. 1874) • 1984: Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic, laureat Nobel (n. 1902) • 1987: Andrei Nikolaevici Kolmogorov, matematician rus (n. 1903) • 1994: Burt Lancaster, actor american (n. 1913) • 1994: Serghei Bondarciuk, actor și regizor rus (n. 1920) • 2002: Bernard Fresson, actor francez (n. 1931) • 2011: Muammar Gaddafi, presedintele Libiei (n.1942) Să aveţi o sfântă Duminică binecuvântată! Doamne ajută!
Posted on: Sun, 20 Oct 2013 04:37:00 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015