4. Măsuri şi direcţii strategice derulate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cadrul colaborării permanente cu diferite organizaţii neguvernamentale, guvernamentale şi interguvernamentalePe lângă măsurile şi direcţiile strategice concretizate în programele menţionate, derulate de Minister sau în parteneriat cu UNICEF, Ministerul a beneficiat, din anul 1998 şi până în prezent, de colaborarea cu peste 80 de instituţii guvernamentale, neguvernamentale ori interguvernamentale, ca: CEDU 2000+ (care a dezvoltat şi dezvoltă în peste 300 de şcoli programe educaţionale pentru romi), CRCR Cluj Napoca (care a excelat în producţia de carte în limba romani sau privind romii, asimilate ca materiale auxiliare şcolare, şi în formarea la nivel local a unora dintre profesorii romi), Salvaţi Copiii, PER – Proiectul pentru Relaţii Etnice prin Biroul din Târgu - Mureş, Agenţia de Monitorizare a Presei “Caţavencu” şi Romani CRISS - în cadrul programului “Paşi spre toleranţă”, Partida Romilor, Agenţia „Împreună”, Organizaţia „Amare romentza”, Romani Criss în mai multe proiecte permanente, Universitatea Bucureşti - Colegiul CREDIS, OSI Budapesta, Programul PIR ş.a. Dintre toţi partenerii, Reprezentanţa UNICEF, Romani Criss, PER Tg. Mureş, CEDU 2000+, CRCR Cluj Napoca şi Institutul Intercultural Timişoara s-au detaşat prin coerenţă şi susţinere permanentă (după criteriile numeric şi valoric), mai ales în programe de formare a resurselor umane locale, rome şi nerome, de susţinere a proiectelor şi programelor destinate educaţiei romilor. 5. Măsuri şi direcţii strategice ce vizează participarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în cadrul programului est-european “Deceniul de Incluziune a romilor”, în perioada 2005 - 2015 Dacă activităţile şi măsurile strategice iniţiate, derulate şi validate cu consecvenţă de Minister, în perioada 1990 – 2002, au fost “absorbite” şi multiplicate în megaproiectul educaţional PHARE al M. Ed. C. – demarat în septembrie 2002 - , în mod similar, toate activităţile educaţionale pentru romi ce şi-au demonstrat utilitatea şi eficienţa (inclusiv cele din Strategia guvernamentală privind îmbunătăţirea situaţiei romilor - aprobată prin H.G. 430 / 25 aprilie 2001 şi reînnoită prin H.G. 522 / 19 aprilie 2006) s-au regăsit, într-o formă extinsă, la nivel naţional, în planul general de măsuri elaborat în contextul Deceniului de Incluziune a romilor, program finanţat parţial de filantropul George SOROS (în educaţie, prin FER – OSI Budapesta), de Guvernul României (la educaţie, din fondurile bugetare generale acordate M. Ed. C., ori prin împrumuturi ale Guvernului României de la bănci finanţatoare) şi de alţi finanţatori. 6. Rezultate Situaţiile statistice din ultimii ani şcolari demonstrează creşterea numărului de elevi romi care frecventează şcoala şi al celor care au ales studiul adiţional de limba şi istoria romilor. Acest lucru a fost posibil prin: intensificarea studiului limbii materne romani în şcoli, prin sporirea numărului de cadre didactice rome din şcoli, prin proiectele educaţionale derulate (Programul PHARE şi Programul de formare a cadrelor didactice nerome derulat de M.Ed.C., UNICEF, PER , Salvaţi Copiii, Romani CRISS, Institutul Intercultural Timişoara), datorită activităţii metodiştilor pentru şcolarizarea romilor, a inspectorilor pentru învăţământul destinat romilor, a mediatorilor şcolari romi, prin facilităţile ce vizează formarea unei tinere intelectualităţi rome etc etc), creşterile statistice fiind grăitoare în acest sens. IV. EVOLUŢIA STUDIULUI LIMBII MATERNE ROMANI (Gheorghe Sarău) Astăzi, un număr de 25.525 de elevi romi studiază, în 370 de unităţi şcolare, ore de limba şi / sau istoria romilor sau integral în limba romani, cu 420 cadre didactice. 01. Statutul limbii, istoriei şi tradiţiilor romilor în sistemul educaţional din România După cum se ştie, romii din România au optat, preponderent, pentru învăţământul cu predare în limba română sau, în funcţie de tradiţia şcolară locală, în maghiară. În prezent (în anul şcolar 2006 / 2007), din cei peste 250.000 elevi romi câţi frecventează şcoala şi care şi-au asumat identitatea romă - cifră rezultată din rapoartele inspectoratelor şcolare judeţene - un număr de 25.525 elevi romi din clasele I – XII beneficiază, la cererea părinţilor, de studiul suplimentar a 3 – 4 ore săptămânale / clasă sau grupă de limba şi literatura maternă romani, respectiv câte o oră / săptămână de istoria şi tradiţiile romilor, la clasele a VI-a şi a VII-a. Pe lângă această formă de studiu, limba romani se studiază şi la nivel de limbă maternă, la cl. I – a IV-a, în Şcoala nr. 12 Măguri (Lugoj – jud. Timiş), iar 25 de preşcolari romi învaţă în limbile romani şi română la Grădiniţa din Săruleşti, jud. Călăraşi. 02. Predarea limbii romani în prezent Din cei 25.525 elevi romi care studiază, în anul şcolar 2006 / 2007, limba şi istoria romilor, 14.500 sunt din cl. I – a IV-a (din care 70 învaţă doar în limba romani), 10.250 – la cl. a V-a – a VIII-a, 750 la cl. a IX-a – a XIII-a şi 25 la grădiniţă), în 370 de şcoli şi liceee din 41 de judeţe (în judeţul Neamţ nu se predauaceste discipline), cu un număr de 420 de profesori. Şi în ultimii doi ani universitari (2005 / 2006 şi 2006 / 2007), la Universitatea din Bucureşti au fost admişi, la forma de zi, câte 16 - 20 studenţi romi la secţia A. limba şi literatura romani a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine –, iar la secţia de institutori – limba romani a Departamentului de învăţământ deschis la distanţă CREDIS sunt înscrişi în anul universitar 2006 / 2007, în anii III şi IV 120 de studenţi romi (55 dintre studenţii anului IV sunt bursieri în cadrul Programului educaţional PHARE). În anul universitar 2006 / 2007, un număr de 38 de profesori romi, care nu aveau studii superioare, s-au înscris în programul de formare la distanţă, în cadrul UBB Cluj Napoca, iniţiat în cadrul Programului educaţional PHARE, la specializarea „pedagogie”, beneficiind în formarea lor şi de un curs privind limba şi cultura romilor. 03. Elaborarea de instrumente de lucru pentru studiul limbii romani În anii şcolari 2005 / 2006 şi 2006 / 2007, s-a continuat producerea de instrumente de lucru (programe, manuale, material didactic auxiliar), prin antrenarea cadrelor didactice rome. Lucrările au fost realizate de M. Ed. C. sau în parteneriat cu diferite organizaţii finanţatoare. Astfel, în anul 2005, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a revizuit programa de istoria şi tradiţiile romilor, cu autori romi, şi a elaborat programele de limba şi literatura romani pentru clasele a IX-a – a XII-a. Totodată, M. Ed.C. a finanţat editarea a cinci manuale în anul 2005 (4 manuale de limba romani pentru cl. I – a III-a şi un manual de istoria şi tradiţiile romilor), iar în anul 2006 alte 3 manuale pentru clasele a IV-a (două manuale alternative) şi cl. a IX-a. De asemenea, diferite organizaţii au editat, în anii 2005 şi 2006, în parteneriat cu M. Ed. C. şi cu finanţarea de la Reprezentanţa UNICEF, câteva materiale educaţionale auxiliare (un volum de repere din istoria romilor, ediţii bilingve din creaţia autorilor Anton Pann şi Valerică Stănescu, un volum despre deportarea romilor în Transnistria ş.a.). 04. Cultivarea limbii romani prin activităţi extraşcolare Ediţia a VII-a a Concursului naţional de limbă maternă romani a fost finanţată şi organizată de MEdC, împreună cu I. Şc. Mun. Bucureşti (16 – 20 aprilie 2006), la care au contribuit şi alţi parteneri: Partida Romilor, ANR, Primăria Sector 5 Bucureşti, Primăria Capitalei, Prefectura Bucureşti, Organizaţiile OvidRom, UNICEF, Romani Criss, Salvaţi Copiii, Amare Romentza, Editura Sigma, Formaţia „Niky Costescu” ş.a. Cea de-a VIII-a ediţie se va desfăşura, la Constanţa, în perioada 11 – 15 aprilie 2007, fiind organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţen Constanţa şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. La confruntările naţionale de acest tip participă, anual, 60 – 70 de elevi romi care s-au evidenţiat la faza judeţeană a concursului. Anul trecut, în 2006, 100 de elevi evidenţiaţi la acest concurs şi 20 de profesori însoţitori au beneficiat de o tabără de limba şi cultura romilor, la Costineşti, finanţată de Partida Romilor. 05. Formarea de cadre didactice rome pentru limba romani şi istoria şi tradiţiile romilor Împreună cu Reprezentanţa UNICEF (care, între anii 2000 – 2006, a asigurat finanţarea), MEdC a derulat, în vara anului 2006, ediţiile a IX şi a X-a a Cursurilor naţionale de vară pentru limba şi metodica predării limbii romani, desfăşurate la Costineşti, pentru un număr de 80 de cursanţi romi, profesori pentru această disciplină în şcoli. Anual, cursanţii absolvenţi ai acestor cursuri sunt încadraţi, în luna septembrie, în învăţământ, iar din luna octombrie se înscriu şi urmează forme ale învăţământului superior deschis la distanţă. 06. Formarea cadrelor didactice nerome în romanipenul educaţional Primul curs – examen pentru formatori naţionali în romanipen educaţional s-a desfăşurat în vara anului 2006, reunind 150 cadre didactice rome şi nerome, distribuite în 3 stagii. Finanţarea programului a fost asigurată de următorii parteneri: Reprezentanţa UNICEF, PER, Romani CRISS (OSI Budapesta), Salvaţi Copiii. Cei 150 de cursanţi au beneficiat anterior de formări cu acest profil (în perioada 1999 – 2005) şi au fost examinaţi (în 2006) din perspectiva următoarelor componente: istoria romilor, tradiţiile romilor, politici educaţionale şi legislaţie nondiscriminatorie, comunicare în spaţiul şcolar cu elevii şi părinţii romi. 07. Materiale educaţionale privind şcolarizarea, limba, istoria şi tradiţiile romilor O subpagină web rezervată învăţământului pentru romi este stocată pe pagina MEdC (edu.ro), în secţiunea dedicată învăţământului în limbile minorităţilor. Din acelaşi loc, se poate accesa şi „vechiul sit”, pe care se află stocate materiale şi activităţi similare derulate de Minister între anii 1990 – 2005. Totodată, în secţiunea Files a Grupului electronic de soluţii educaţionale privind şcolarizarea romilor, , materiale vizând romanipenului educaţional, destinate cadrelor didactice nerome care lucrează cu elevi şi copii romi groups.yahoo/group/sarau_romi/files/. V. Limba rromani. Planificarea lingvistică în România între anii 1990 – 2008 Gheorghe Sarău 01. Context Dacă ar fi să comparăm situaţia de astăzi a frecventării şcolii de către elevii cu identitate rromă asumată cu cea de acum optsprezece ani, observăm o creştere de 1 ½., (în anul 1990, în sistemul educaţional erau 109.325 elevi rromi – preşcolari şi elevi de la cl. I-XIII -, iar la finele anului şcolar 2006/2007, numărul acestora crescuse la 263.409, adică 7,52%, raportat la totalul de 3,5 mil. preşcolari, elevi şi tineri din învăţământul preuniversitar). Pe de altă parte, comparând datele din anul 1990 cu cele din anii şcolari ulteriori, în privinţa studiului orelor de limba şi literatura rromani, respectiv de istoria şi tradiţiile rromilor ori a studiului integral în limba maternă rromani, se constată o creştere continuă E de consemnat faptul că în anul şcolar 1992–1993, când a debutat studiul limbii rromani şi la nivelul claselor I-IV, doar 368 de copii rromi studiau limba rromani, la jumătatea perioadei - în anul şcolar 1988/1999 - numărul acestora era de aproape 2000, iar în martie 2001 se ajunsese la peste 11.000. În prezent însă, numărul de elevi rromi care a optat pentru studierea curriculumului adiţional rrom (format din 3-4 ore săptămânale de limba şi literatura rromani la nivelul claselor I - a XII-a, respectiv din ora de istoria şi tradiţiile rromilor, prevăzută la clasele a VI-a şi a VII-a) ori care a trecut la studiul integral în limba maternă rromani a crescut de la 50 elevi, în anul 1990, la 26.805 - în anul şcolar 2007/2008 (din care 320 învăţau doar în limba maternă, la grădiniţe şi la cl. I-V), ceea ce înseamnă un salt spectaculos, incredibil, de 536 ori! Raportat la numărul de elevi rromi cu identitate rromă asumată, care frecventează şcola, observăm că între 9,81 % (în anul şcolar 2006/2007) şi 10,17% (în anul şcolar 2007/2008) dintre elevii rromi optează, suplimentar, pentru orele de limba şi istoria rromilor sau să studieze integral în limba maternă rromani. 02. Sistemul de învăţământ pentru rromi În România, familia rromă poate alege pentru copilul său: a. învăţământul cu predarea în limbile română sau maghiară, în funcţie de tradiţia locală şi din familia de rromi. În cadrul acestui tip de învăţământ, părinţii pot solicita pentru copiii lor studierea suplimentară a 3-4 ore săptămânale de limba şi literatura maternă rromani sau / şi de istoria şi tradiţiile rromilor. b. învăţământul cu predare integrală în limba rromani (cu 4 ore săptămânale obligatorii de limba română). 03. Predarea limbii şi literaturii rromani, a istoriei şi tradiţiilor rrome (în licee, şcoli şi grădiniţe) a. Predarea a 3 ore săptămânale/clasă de limba maternă rromani, conform planului de învăţământ, la cl. a IX-a – a XII-a (începând din anul 1990), la Şcolile Normale (fostele licee pedagogice); În România, predarea primelor ore de limbă rromani a demarat în anul şcolar 1990/1991, la trei clase cu 50 de elevi rromi, ce se pregăteau să devină învăţători rromi, în cadrul Şcolilor Normale (Liceele Pedagogice) din Bucureşti, Bacău şi Târgu Mureş (câte 3 ore săptămănale). Şcolarizarea viitorilor educatori şi învăţători rromi s-a încheiat în anul 1995, dar, sporadic, proiectul a fost replicat, îndeosebi din anul şcolar 1995/1996 şi, timid, din anul şcolar 2001/2002, în cadrul altor licee pedagogice, din Bacău, Bucureşti, Cluj Napoca, Iaşi, Slatina, Zalău etc., unde s-au studiat şi aceste trei ore săptămânale de limbă maternă rromani.
Posted on: Thu, 27 Jun 2013 13:16:17 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015