74. DEPENDENTA DE ESEC Succesul, in politica, este conditionat in principal de trei dimensiuni care se reunesc organic in dinamica vietii publice. In primul rand sunt luate in considerare performante in raport cu tinte ambitioase, strategice, indelung asteptate pentru a fi atinse. Apoi, maniera in care a fost obtinut tine de alinierea permanenta la standarde superioare, institutionalizate in plan intern si international. In fine, dar cel putin la fel de important, succesul capata greutate in raport cu interesele concrete la nivel comunitar, national, pe care le pune in valoare, le scoate in prim plan, le tranforma in realitate pe deplin. Desigur, o sfidare obsesiva care urmareste succesul in politica este ireversibilitatea. Daca e doar o rasturnare efemera de situatie sau este expus la nesfarsit la contestare sau contra- atac, succesul devine o drama, adesea se preschimba in catastrofa. In Romania, esecul a devenit starea naturala a politicului. Tranzitia catre lumea moderna, libera si prospera s-a transformat intr-o colectie nesfarsita de ratari, neimpliniri, lucruri facute pe jumatate, reveniri si rataciri fara capat. Mai grav, esecul, a devenit un mod de a fi predominant la toate nivelele institutionale. Acum esecul nu mai apare ca o surpriza, ca o exceptie. A devenit regula! Ca tara, ne-am obisnuit sa fim cotati la loc de frunte pe ultimele locuri in cele mai importante clasamente in domeniile cheie ale vietii publice, economice, institutionale. Pare fatalitate, sau poate o vocatie nou descoperita. De fapt, acceptarea constanta a esecului este expresia dependentei de inertie. O falsa stabilitate, un echilibru al puturosilor. Domnia comoditatii, a tolerarii reciproce in mediocritate. O suma de avantaje directe, utilizate egoist si iresponsabil, decurg din lipsa perpetua de performanta. Esecul, si acceptarea sa ca fapt „ natural”, mentine nivele de accesibilitate in structuri superioare pentru indivizi superficiali, incompetenti sau contestabili in pregatire si capacitate efectiva de exercitare de functiilor incredintate. Paradoxal, esecul in functionarea institutiilor statului devine conditionalitate pentru „locul caldut”, mentine pe durate nedeterminate un status quo usor de manevrat in care o masa inertiala, supusa sefilor este usor de garat. Esecul generalizat devine astfel orizontul comun pentru factori si formatiuni aflate aparent in competitie. Singura competitie fiind aceea de a da vina unii pe altii.
Posted on: Mon, 24 Jun 2013 18:56:50 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015