AM PRELUAT ... IN FINAL SUNT COMENTARII LA TEMA ASTA .... Povestea celor şapte neamuri ale dacilor Pentru mine,este o premiera.Trebuie sa cititi materialul. Povestea celor şapte neamuri ale dacilor – una din tainele moştenite de limba română - by Cristian C Cândva, de mult, la începutul primului mileniu înainte de Hristos, pe teritoriul României şi dincolo de acesta, locuiau şapte neamuri de ob.. Povestea celor şapte neamuri ale dacilor – una din tainele moştenite de limba română 10 august 2013 ,13 comentarii Daci 05 by Cristian C Cândva, de mult, la începutul primului mileniu înainte de Hristos, pe teritoriul României şi dincolo de acesta, locuiau şapte neamuri de obârşie pelasgă. Limba vorbită de aceştia păstra încă un important fond comun cu cea pelasgă.Ceea ce o delimita însă de limba pelasgă era un concept unitar al limbii cu particularităţi regionale. Particularitatea regională ce făcea deosebirea între vorbirea unui neam şi celălalt consta în folosirea predominant caracteristică a unei vocale. Erau şapte neamuri, precum cele şapte vocale ale limbii române. Daci 04 Cel dintâi între neamuri era al dacilor. Vocala ce le era caracteristică era a. Ei erau daci, adică „de aici” cu alte cuvinte din această excepţie „de aici”, în vorbirea curentă prin simplificare, s-a ajuns la “d‘aci”, respectiv daci. Teritoriul pe care trăiau era sudul Transilvaniei, de la Carpaţii de curbură până la Munţii Apuseni, partea sudică şi limita cu zona Banatului, iar spre sud erau limitaţi de Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş, Munţii Cibin, Munţii Orăştiei până către Munţii Banatului. Zona aceasta fiind vatra Daciei, celelalte neamuri erau aşezate de jur împrejurul acestuia. Daci 02 Cel de-al doilea neam este cel al decilor. Vocala ce le era caracteristică era e. În limbajul popular, acest nume “deci” provenea asemenea celui al dacilor din “de aici”, respectiv “de aci” ajungându-se la „deci” Iar prin transformare lingvistică g a luat locul lui d şi s-a ajuns la “geţi”. Este cunoscut faptul că în nordul judeţului Mehedinţi există acest fenomen lingvistic de vorbire cu g ca înlocuitor al unor consoane. Teritoriul pe care trăiau este cel cunoscut ca Geţia, adică Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi sudul Moldovei, iar la sud, pe ambele maluri ale Dunării. Daci 01 Al treilea neam este cel al „dicilor”. Vocala ce le era caracteristică era i. Acest nume provine tot din „de aici”, respectiv “de aci” mai apoi „di aci”, iar prin transformarea lui a se ajunge la „dici”. Teritoriul pe care trăiau este cel al Moldovei, cu precizarea că se întindea până dincolo de Nistru la est şi nord. Vorbirea celor din Moldova de azi este notorie prin i. Daci 06 Următorul neam dacic este cel al „docilor”. Vocala caracteristică este o. Provenienţa este aceeaşi, adică din “de aici” din care, eludându-l pe a şi rotindu-l pe e în o, apare „doici” respectiv „doci”. Teritoriul pe care trăiau este Banatul, cu menţiunea că se întindea mult la vest şi sud şi parţial Oltenia. Cel de-al cincilea neam dacic este cel al „ducilor”. Vocala lor caracteristică este u, adică vocala atribuită lui Dumnezeu. Acest neam era cel mai puţin numeros, limba ce o vorbeau era dulce, puţin cântată precum vorbesc cei de pe Târnave. Teritoriul pe care trăiau era o zonă pe axa Rupea, Agnita, Mediaş, Blaj, având cam 50 de km lăţime, iar spre nord, zona Tg. Mureş şi Reghin. Acest neam era precum leviţii la vechii evrei, adică dintre ei se alegeau preoţii. Următorul neam dacic este cel al „dăcilor”. Vocala caracteristică este ă. Mecanismul de formare al numelui este asemănător precedentelor. Teritoriul pe care trăiau este partea de nord a Munţilor Apuseni, Bihorul, Zalăul, zona Clujului şi Maramureşul. Şi astăzi cei de pe aceste meleaguri vorbesc cu „tăţi” în loc de toţi ş.a.m.d. Daci 03 Al şaptelea neam este cel al „dâcilor”. Vocala caracteristică este â. Teritoriul pe care trăiau este cel al zonei Harghita-Covasna. Despre aceştia se ştiu mai puţine. Dintre ei se alegeau slujitorii în templele dacice, ce însoţeau preoţii, asemenea cântăreţilor bisericeşti de azi. Ceangăii se pare că sunt urmaşii acestui neam, ei suferind însă o puternică influenţă forţată din partea secuilor şi ungurilor, odată cu venirea acestora din urmă peste ei. Este interesant de remarcat neamul docilor sau „doicilor”. Sub presiunea altor popoare în drumul acestora spre sud, o parte a neamului docilor a migrat din locul de obârşie spre centrul şi vestul Europei, respectiv Germania de azi, Austria şi Elveţia. Numele l-au păstrat sub forma de „doici” însă scris astăzi altfel, respectiv „deutch”, dar pronunţat doici, iar ţării i-au spus Deutchland. La fel de interesant de remarcat este numele olandezilor. Aceştia spun că sunt „dutch”. Adică sunt din neamul „ducilor”. Cum se poate aceasta? Câteva din tăblițele de aur de la Sinaia, copiate în plumb, ca urmare a deciziei regelui Carol I. De ce a luat această decizie? Ce adevăruri transmit... încât a hotărât să le topească? Câteva din tăblițele de aur de la Sinaia, copiate în plumb, ca urmare a deciziei regelui Carol I. De ce a luat această decizie? Ce adevăruri transmit… încât a hotărât să le topească? La trecerea neamurilor dacice la mono-teismul Zamolxian, o parte din neamul preoţilor s-a răzvrătit, aceştia fiind cei ce locuiau în partea de nord a teritoriului acestui neam. Ca urmare a acestei răzvrătiri, s-a pus legământ de blestem peste ei întru alungarea lor. Astfel au fost nevoiţi să-şi părăsească locul de obârşie şi s-au stabilit în vestul Europei, la vărsarea Rinului în Marea Nordului. Locurile din care au plecat mai păstrează şi azi amprenta celor întâmplate atunci, în sensul că beneficul zonei locuite de aceştia este mai scăzut decât al celor dimprejur. Ca o paranteză, se cuvine amintită în acest context o întâmplare despre un alt blestem aruncat asupra unei colectivităţi. Este vorba despre blestemul aruncat în vremea regelui dac Oroles peste o parte din bărbaţii din oastea sa. În timpul unui război împotriva unor invadatori, ca urmare a laşităţii unei părţi din oştire, dacii au fost aproape de a fi înfrânţi şi numai intervenţia, dârzenia şi vitejia de care au dat dovadă femeile dace au făcut ca duşmanul să fie alungat. Urmarea a fost că regele a poruncit ca toţi acei trădători şi laşi împreună cu familiile lor să aibă domiciliu forţat în zone numite „sălişte”. S-a pus legământ de blestem ca, în acele zone, femeile să aibă ultimul cuvânt în familie, adică bărbatul să fie sub ascultarea femeii. Exemplu este Săliştea Sibiului. Când ies din acea zonă, bărbaţii se comportă absolut normal ca orice bărbat, însă de cum intră înapoi, se schimbă radical, devenind supuşii femeilor. Cu alte cuvinte legământul încă lucrează. În încheiere, o întrebare se naşte parcă de la sine „Unde, pe lumea asta, se mai întâlneşte o asemenea limbă frumoasă şi bogată în unitatea şi particularităţile ei, precum limba ce-o vorbim de veacuri, limba daco-romana pentru cei de ieri şi limba română pentru cei de azi?” Share this: Twitter6 Facebook1K+ Mai mult Like this: Înregistrat sub Țara mea Tagged with Agnita, Blaj, Daci, Dobrogea, Dunărea, Șapte neamuri, Getia, Hristos, Mediaș, Moldova, Munții Banatului, Munții Bucegi, Munții Cibin, Munții Făgărași, Munții Orăștiei, Muntenia, Nistru, Oltenia, Pelasgă, Reghin, Romania, Rupea, Târnave, Tg.Mureș 13 Responses to Povestea celor şapte neamuri ale dacilor – una din tainele moştenite de limba română rafael spune: 11 august 2013 la 00:09 12 1 Rate This Româna este singura limbă din Europa şi, poate, din lume, în care apelativele pentru gradele de rudenie apropiate şi actele fiziologice primare au fost concepute prin reduplicări de silabe: ma/ma , ta/ta , te/te , ga/ga , na/na , ne/ne , pa/pa , ca/ca , pi/pi la/la , le/le , da/da , ba/ba , ţa/ţa , Este vorba de un act raţional, nu de gînguritul copiilor, cum se scrie pentru ma/ma în dicţionarele unor idiomuri moderne. Răspunde cogetoergosum spune: 11 august 2013 la 09:23 9 1 Rate This CORECTA abordarea.De ce romanii au construiit o COLOANA grandioasa cu DACI ,care este intacta si azi???? Răspunde Vodă Gheorghe Stelian spune: 12 august 2013 la 12:14 1 0 Rate This Încerc să înțeleg…de unde aveți informațiile? Răspunde News Conspiracy spune: 12 august 2013 la 20:23 2 1 Rate This Acestea au fost publicate în revista Jurnalul Conspirației nr.2 (februarie 2011) și parvin de la un colaborator al revistei, bun prieten cu dr.Emil Străinu. În revistă a semnat sub anonimat. Din ce știu despre „autor”, pot să vă confirm că este vorba de un istoric militar (grad de general), iar sursele folosite de acesta sunt printre cele mai credibile. Răspunde Aron spune: 14 august 2013 la 22:00 0 0 Rate This cauta si vei gasi Răspunde Pingback: VIDEO – Circulă pe internet ! Documente disparute despre Dacia | Nationalisti.RO BIGONE spune: 12 august 2013 la 22:28 0 0 Rate This mai aveţi mulţi tâmpiţi care gândesc ca … moş teacă, ăla cu mustaţă , fost preşedinte de partid naţionalist – extremist – idiot ? Răspunde News Conspiracy spune: 13 august 2013 la 20:49 2 0 Rate This @Bigone… nu știu cine e „moșteacă” despre care vorbești… și cu atât mai puțin nu înțeleg asocierea cu vreun președinte de partid… naționalist, etc. Ba mai mult, nu înțeleg aluzia cu „mulți tâmpiți”… sau care e în final (dacă pot să-i spun așa) motivul „deranjului tău”? Răspunde Ana-Maria Ungureanu spune: 14 august 2013 la 13:09 0 0 Rate This Nu exista limba daco-romana, ci doar daca. Citez o expresie scrisa pe columna lui Traian zisa chiar de el ” Ma intorc in tara strabunilor mei “. Roma a fost infiintata de daci. Va recomand sa vizionati 2 documentare ” Adevaruri tulburatoare, Dacia” partile 1 si 2. Răspunde News Conspiracy spune: 14 august 2013 la 18:22 0 0 Rate This Le-am vizionat. Așa este. Roma a fost înființată de o populație dacă plecată în Italia de astăzi. Însă în documentele denumirea este de daco-romană Răspunde irismister spune: 19 august 2013 la 22:48 0 0 Rate This Reblogged this on Temeiurile iar nu Arătările unui Bun Început !. Răspunde Cecilia spune: 2 septembrie 2013 la 11:45 Dar .... Ati uitat de diceeni, adica oameni ai locului, intalniti in Ialomita si Dobrogea. Strabunicul meu era dicean, alaturi de numele sau, in acte, aparea cuvantul dicean, fusese improprietarit dupa razboiul de independenta, platea altfel birurile decat mocanii si cei veniti temporar in zona. interesante lucruri…manualele de istorie ar trebui clar rescrise; prea putine informatii le trasmitem urmasilor nostri, copiilor nostri; se pare ca si in acest sector …lucrurile sunt lasate de izbeliste;
Posted on: Tue, 08 Oct 2013 18:54:04 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015