ANTIROMANISMUL - PLATFORMA ELECTORALA A EXTREMISTILOR EUROPENI O noua specie de europarlamentari s-a dezvoltat din regnul extremistilor de profesie: antiromanii de conjuntura. Politicieni care, inflamand artificial curentul ostil est-europenilor, si-au construit intreaga retorica electorala asmutindu-si simpatizantii impotriva romanilor si, ocazional, bulgarilor. Avem nevoie de un altfel de drept la replica, nu din vorbe, ci din sanctiuni. Pentru ca acum, mai mult decat oricand altcandva, nu e vorba despre libertatea de expresie – un drept sfant pentru orice pasionat al democratiei – ci despre instigare la ura, poate chiar la violenta. Iar instigarea ramane, oricunde in lumea civilizata, ilegala. După cum bine ştiţi, în cursul lunii trecute, la Joseni, s-a desfăşurat o tabără de vară cu puternice valenţe extremiste. Au participat acolo lideri ai formaţiunii neo-fasciste, spun politologii, Jobbik, iar împotriva celor care au finanţat din bani publici aceste manifestări anticonstituţionale au fost depuse, pe 15 august, plângeri penale. Nu cred că e mirarea nimănui să aflăm că până în ziua de astăzi organele statului nu au decis că încălcarea Constituţiei poate reprezenta o prioritate. Nu au decis să-i audieze măcar pe primarul din Joseni, pe consilierii locali din Joseni, pe preşedintele Consiliului Judeţean Harghita sau pe membrii Consiliului Judeţean, cei care au aprobat ca din fonduri publice manifestări anti-româneşti să fie finanţate. Din banii românilor – manifestări anti-româneşti. Un oximoron care în România devine realitate. Am revenit la acest subiect al extremiştilor maghiari pentru că în Europa, deşi pot părea subiecte complet distincte vom vedea o legătură, există un puternic curent anti-românesc concretizat într-o platformă electorală. Practic, pentru extremiştii din Parlamentul European anti-românismul a devenit o doctrină. Am fost obişnuiţi ca în ultimii ani post-aderare să existe voci singulare care să conteste rolul şi oportunitatea intrării românilor şi a bulgarilor în spaţiul european. Dar ultimele luni au cunoscut o escaladare a discursului xenofob, rasist şi anti-românesc din Parlamentul European, avându-i ca exponenţi de frunte pe Nigel Farage, sau doamna Marine Le Pen, preşedintele Frontului Naţional, partid cu certe valenţe extremiste. În ultimele luni, aşa cum spuneam mai devreme, astfel de manifestări din Parlamentul European au luat amploare. Chiar dacă la nivel formal forurile europene au decis să se delimiteze de anti-românii consacraţi din Parlamentul European, credem că este momentul pentru o acţiune cu efecte concrete. Simpla delimitare, simplul vot de blam, să-l numim aşa, nu este suficient. Ne trebuie sancţiuni pentru cei care şi-au făcut din anti-românism o platformă electorală!!! În secolul trecut, un secol dominat în mare parte de idologiile urii, totul a început printr-un discurs. Totul a început printr-o discriminare manifestată verbal care a avut în timp repercursiuni deosebit de grave împotriva celor care făceau ţinta discriminării. În momentul de faţă cred că românii reprezintă o ţintă pentru cei care au înţeles să-şi construiască întreaga campanie electorală pe un discurs împotriva est-europenilor. Cu precădere, anti-român. Concret, în urmă cu două săptămâni, acest Nigel Farage la care facem referire, vorbea despre România care se află într-o zonă de sălbăticie. În urmă cu două zile, Nigel Farage a recidivat şi a spus că în contextul în care restricţiile privind libera circulaţie pentru români şi bulgari vor fi anulate la începutul anului viitor, britanicii nu trebuie să permită găştilor de mafioţi români să pătrundă în ţară. Acelaşi lucru l-a spus şi Marine Le Pen. Acelaşi lucru tind să-l spună tot mai apăsat liderii partidelor politice extremiste mai mult sau mai puţin marginale din Parlamentul European. De aceea cred că este momentul ca Parlamentul European şi Comisia Europeană să propună un mecanism de sancţionare cu efecte ferme, certe, graduale în funcţie de intensitatea agresivităţii discursului, împotriva acestor europarlamentari şi a celor care le urmează calea discursivă. În momentul de faţă se formează un precedent deosebit de periculos pentru Europa. Deja există ţări în care se organizează manifestaţii publice împotriva românilor şi Spania e doar unul dintre aceste exemple. Există posibilitatea stigmatizării românilor dincolo de probleme sociale cu care se confruntă comunitatea romă. Deja nu mai este vorba despre romii din România, deja este vorba despre români. În momentul de faţă Parlamentul European şi Comisia Europeană nu înteleg să producă, poate chiar la nivel instituţional, un mecanism de sancţionare care să respecte întru totul libertatea de expresie, aici nu e vorba despre libertate de expresie, aici este vorba de instigare, iar instigarea în orice fel de ţară democratică, e condamnată, iar noi asistăm acum la instigare la ură. În curând vom asista la instigare la violenţă, iar asta nu poate fi permis într-o Europă unită. De exemplu, în România există un Consiliu Naţional pentru Combaterea Discriminării. Că Traian Băsescu este imun la deciziile acestui Consiliu este o altă realitate, dar la nivel instituţional există o astfel de entitate. Ar trebui ca şi la nivel european să existe o astfel de entitate funcţională. Alta decât cele care în momentul de faţă se rezumă la semnalarea derapajelor...
Posted on: Mon, 23 Sep 2013 10:55:16 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015