Alexandru Mironov despre alternative de extragere a aurului Am asistat in ultima vreme, la o adevarata ofensiva mediatica - ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni - care voia sa ne convinga sa ne aplecam si sa culegem miliardele de dolari pe care doreste sa ni le ofere o companie, desigur, mare prietena a Romaniei, pe numele ei Rosia Montana Gold Corporation. Intru in pielea jurnalistului de stiinta si voi continua randurile mele, cu o propunere care vine din mediul de cerectare ingineresc - mai exact, de la una dintre ramasitele excelentului Institut de Metale Neferoase din Baia Mare, un SRL de cercetare stiintifica, numit SC Larechim. Managerul acestei societati, ing. Vasile Coman, sustine ca la SC Larechim Baia Mare (fostul Institut de Metale Neferoase) exista un grup de chimisti si metalurgi care lucreaza, de cativa ani, la o tehnologie de extragere a aurului si argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au marele merit ca evita cumplitele tehnologii pe baza de cianuri. Baimarenii din echipa SC Larechim au descoperit un activator, o substanta care, intr-un mediu alcalin, permite o reactie cu cheltuiala rezonabila de energie. Cercetatorii de aici au brevetat si o inventie pentru extragerea arseniului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.03.2003). In laboratoarele si atelierele raposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalatie pilot pentru recuperarea aurului si argintului din piritele de la Suior. Odata instalatia pusa la punct si dupa un sir lung de experimente (24 de sarje de cite 200 kg de pirite), ei au ajuns sa poata asigura un proces constant de recuperare, care poate fi sintetizat in cateva cuvinte. Randament de 99,5% Prin reactoarele, vasele de stocare si uscatoarele instalatiei s-au pompat 400 de kg de pirite aurifere, tratate cu tiosulfat de sodiu in solutie; in urma operatiilor, chimistii baimareni au obtinut 43,97 grame de aur (cu randament de 99,5 %) si 165,7 grame de argint (randament de 91,4 %), in 30 de ore de manopera, cu un consum de combustibili de 110 metri cubi de gaz metan, 500 kwh de energie electrica si 3 metri cubi de apa. Dar, din prelucrare, rezulta si un produs secundar de mare valoare, trisulfura de arsen, despre care importatorii de tehnologii pe baza de arsen n-au suflat niciun cuvant. Pentru ca, la o rejudecare a procesului tehnologic, iata ce rezulta: din o tona de pirita aurifera se obtin 13,25 kg de sulfura de arsen, la un pret de prelucrare de 1426,24 de lei pe kilogram. Ceea ce inseamna ca aceasta substanta utila in industria vopselelor, pirotehnie, fibre optice, aliaje speciale si industria de armament se obtine la noi cu aproximativ 400 de euro pe kilogram, dar se vinde pe piata mondiala la preturi mult mai mari, intre 5.000 si 8.000 de euro pe kilogram, dupa cum variaza bursa materiilor prime. Un calcul simplu ne arata ca din cele 500.000 de tone aflate in haldele de la Flotila centrala se pot obtine, doar prin valorificarea acestui produs secundar, sume ametitoare, fara a lua in calcul aurul si argintul obtinute prin acelasi proces tehnologic. Si nu e vorba doar de haldele maramuresene (cu 10-12 gr aur per tona si 50 gr argint per tona), ci si cele de la Rosia Montana (2 gr aur si 15 gr argint per tona) si Certej - Deva (8- 10 gr aur si 150 gr argint per tona). Scrisoare-manifest catre Academia Romana Autorii cercetarii stiintifice din Maramures sunt dr. ing. Jack Goldstein, ing. Gabriel Duda, dr. ing. Corneliu Pop, ec. Loredana Naftanaila si dr. ing. Vasile Coman. Ei au adresat o scrisoare-manifest Academiei Romane, presedintelui ei, prof. univ. Ionel Haiduc, chimist de mare performanta, cel care, de altfel, a condus echipa academica ce a stopat pericolul ce pandea Rosia Montana, in urma cu cinci-sase ani. Au fost sesizate si Ministerul Economiei, condus de Adrian Videanu si, fireste, cel al Mediului, iar prin intermediul mass-media, este informata acum si opinia publica. Ca sa recapitulam: pentru 1 kg de aur si 5 kg de argint extrase din haldele de pirite se consuma 0,7 tone tiosulfat de sodiu, intre 0,2 si 0,9 tone de var, 0,02 tone de NaOH, 0,5 tone de amoniu si o cantitate mica de activatori. Se obtine astfel de 1,5 - 2 ori mai mult aur si argint decat prin tehnologiile pe baza de cianuri, dar la preturi de 2,5 ori mai mici. Daca adaugam castigul enorm pe care il aduce trisulfura de arsen, avem in fata una dintre posibilele mari lovituri economice ale Romaniei. Pentru aceasta, mai este nevoie de o investitie, de circa 100.000 de euro, care sa tina in viata grupul de chimisti baimareni. Sursa: ecosapiens.ro/forum/topic/aur-recuperat-din-haldele-de-steril-tehnologie-romaneasca-fara-cianura >
Posted on: Sun, 22 Sep 2013 13:37:22 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015