„Am așteptat o jumătate de oră, ros de teama ca nu cumva cartea să lipsească sau să nu vrea să mi-o aducă. În clipa în care am primit-o, am strîns-o sub braț și am intrat rușinat, în vârful picioarelor, în marea sală de lectură. Nu mai încercasem niciodată un asemenea sentiment de respect - nici măcar în biserică, pe când eram copil. Înspăimântat parcă de propria mea cutezanță și de faptul de-a mă afla, după atâta așteptare, în mijlocul acelui uriaş relicvariu al înţelepciunii veacurilor, m-am dus să mă aşez pe primul scaun liber care mi-a apărut în față. Atât de puternice îmi erau tulburarea și plăcerea, uimirea și impresia că am devenit dintr-odată mai mare şi mai matur, că timp de aproape un ceas n-am izbutit să pricep nimic din cartea pe care o aveam dinainte. Totul acolo mi se părea sfânt și maiestuos, ca regăsirea unei națiuni. Jilțurile murdare și decolorate, acoperite cu o stofă al cărei verde spălăcit devenea gălbui sau se ascundea sub slinul negru, păreau în ochii mei colosale și fastuoase ca niște tronuri, iar tăcerea adâncă îmi apăsa inima mai grav și mai solemn decât cea a unei catedrale. De atunci am revenit zi de zi, în timpul pe care nesuferita școală mi-l lăsa liber. Încetul cu încetul m-am obișnuit cu tăcerea aceea, cu încăperea aceea atât de înaltă deasupra capului meu zbârlit de adolescent neîngrijit, cu comoara aceea de volume vechi și noi, de dicționare, reviste, opuscule, atlase, codice și manuscrise. Curând am devenit aproape unul de-al casei, am ajuns să-i cunosc pe cei care distribuiau cărțile, să descopăr tainele semnelor de pe buletine, am răzbit cu cataloagele, am învățat să deosebesc chipurile celor fideli și pasionați care veneau, ca și mine, zi de zi, punctuali și nerăbdători ca la o întâlnire de dragoste. Și m-am cufundat atât de tare în toate lecturile pe care mi le sugerau mereu mai numeroasele mele curiozități sau titlurile de cărți ce le găseam în tomurile pe care tocmai le citeam, încât am început atunci, fără experiență, fără călăuză și fără nici un plan, dar cu toată furia pasiunii, viața aspră și măreață a unui om atotștiutor.” Papini (2008) Un om sfârșit, Polirom (pag. 20-21) polirom.ro/catalog/carte/un-om-sfirsit-3022/
Posted on: Fri, 15 Nov 2013 11:59:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015