*** Am tras jaluzele, am lăsat ușile deschise pentru curent, iar cuvintele s-au așternut. Într-o asemenea stare, scriu și la noapte...:)) " Clădiri, oameni, sunete, culori, miresme se omogenizează într-un tablou al smereniei. Chiar dacă clopote nu tresar, iar miresme de tămâie nu plutesc prin văzduh, Smara are convingerea că făptura ei execută, tăcut și solemn, semnul crucii. Cuvintele nu i se mai par potrivite după noaptea ocrotită de îmbrățișări, după mia și una de mângâieri, după explozia de petale ce i-au înflorit epiderma, după îndelungatele refrene redate în tonalități, când joase, când înalte, impregnate de accente magice și misterioase: 'Chérie, tu me tue!" sau "Tu m’as manquée, mon amie !" Ce bine i-ar fi, dac-ar stoca fidel rarisimile momente petrecute cu JP, singurul care, după știința ei, reușește s-o tulbure atât de mult, încât să aibă putința de a spulbera, dintr-o mișcare de mână, trecutul, dar și spaima de viitor. Lângă el, reușește să reconfigureze prezentul, astfel încât să se viseze în ținuturi scăldate de mări căci, nu întâmplător, de câte ori se întâlnesc, apele mărilor sau ale oceanelor le scriu eternitatea." youtube/watch?v=Qy9fzZqJGYM
Posted on: Mon, 24 Jun 2013 17:05:06 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015