Au existat şi studii făcute de specialişti străini referitoare la trăsăturile românilor. Unul dintre studii –„Cultura şi comportamentul la români” – a fost făcut, la cererea SUA, în 1941, de către Ruth Benedict, unul dintre cei mai mari antropologi ai lumii. Studiul arată că românii au reuşit să-şi creeze o identitate istorică deşi populaţia care trăia aici a fost exploatată, pe rând, de Imperiul Roman, de Imperiul Otoman, de grecii fanarioți, de Imperiul Habsburgic. Antropologul susţine, printre altele, că românii sunt preocupaţi de crearea imaginii de sine, că se bucurau din plin de viaţă, că oportunismul şi agresivitatea erau folosite împotriva celor care le îngrădeau fericirea. De asemenea, românii erau prezentaţi ca având o dorinţă arzătoare de a se îmbogăţi prin mijloace cât mai simple, dar aveau şi o preocupare mare pentru îndeplinirea obligaţiilor familiale, în timp ce solidaritatea socială avea un nivel scăzut. Potrivit studiului, românii erau percepuţi ca fiind umili şi supuşi, se lăsau conduşi ca oile, în timp ce onoarea nu avea o valoare prea mare. „Idealul de viaţă românesc este practic hedonismul. Această aprobare a plăcerii e substratul atitudinilor româneşti în relaţiile interpersonale. Un individ îşi bazează legătura cu un alt individ pe plăcerea pe care i-o furnizează această legătură. O relaţie omenească bună care să nu dăruiască plăcere este pentru români o contradicţie în termeni. Oportunismul românesc este o expresie a hedonismului românesc”, scria Ruth Benedict în studiul pentru Guvernul SUA. Un alt studiu referitor la români, aflat în prezent la Arhivele Naţionale (Fondul microfilme SUA, rola 258, cadrul 1405523), a fost realizat de Germania în 1940. „România de pe cele două părţi ale Carpaţilor reprezintă două entităţi deplin diferite. Transilvania şi Banatul sunt marcate de Europa Centrală; Valahia, Moldova şi ţinuturile de la gurile Dunării sunt mai degrabă oriental-asiatice. Încă din secolul al X-lea cultura ţărănească şi orăşenească a Imperiului a ajuns până la arcul carpatic. De cealaltă parte a Carpaţilor nu s-a putut clădi ceva asemănător, de aici începe un spaţiu colonial, care nu este capabil să trăiască într-un mod propriu şi este influenţat de formele exterioare. Valahia şi Moldova au fost dependente de imperiile german, turc şi rus”, se arată în raportul respectiv. România de pe cele două părţi ale Carpaţilor reprezintă două entităţi deplin diferite. Transilvania şi Banatul sunt marcate de Europa Centrală; Valahia, Moldova şi ţinuturile de la gurile Dunării sunt mai degrabă oriental-asiatice. – studiu german din 1940 „Puţinul care are legătură cu voinţa poporului vine din Transilvania. În cercurile românilor emigraţi aici ca forţă de muncă, în urma contactului strâns cu cultura mărcilor de graniţă ale Imperiului a apărut dorinţa de a da o viaţă mai bună neamului propriu. Însă, până în ziua de azi s-a rămas la stadiul de dorinţă. (…) Anume nu împotriva unor puteri străine a trebuit Antonescu să cheme trupele germane, ci împotriva propriei sale armate şi împotriva rezistenţei din cadrul aparatului de stat, pentru că, într-adevăr, nu avea la îndemână forţe proprii care să îi fie alături. Într-o ţară ai cărei ofiţeri, funcţionari şi intelectuali aproape fără excepţie sunt obişnuiţi să trăiască din trădare, acest bărbat, care înainte de toate pretinde cinste s-a confruntat imediat cu o duşmănie crescândă”, se mai spune în raportul german. Tot acolo se mai vorbeşte de capacitatea „populaţiei româneşti de a răbda de foame”, de faptul că „populaţia României nu este una ambiţioasă şi că în mod oriental-slav se mulţumeşte cu astâmpărarea foamei, în loc să se străduiască să îşi asigure toate cele necesare”, de faptul că „forţa de lucru leneveşte” iar sistemul de drumuri este „extrem de înapoiat”.
Posted on: Sun, 11 Aug 2013 10:40:20 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015