Azi am depus la Camera Deputaţilor o declaraţie politică despre importanţa resursei umane din ţara noastră: “Ni se spune deseori, în ultimul timp, că resursele naturale ale României sunt limitate şi că, pentru binele nostru, trebuie exploatate deîndată. Desigur, este vorba de resursele naturale şi de interesul imediat al unora. În aceste momente se dezbate intens subiectul resurselor naturale, însă nu se vorbeşte aproape deloc despre cea mai importantă resursă a acestei ţări: resursa umană”. “Rareori ni se întâmplă (dar ne place când auzim acest lucru!) să afirmăm sau să "acceptăm" afirmaţiile altora despre potenţialul nostru uman nativ, "noi, românii, suntem poporul care are una dintre cele mai mari medii ale coeficientului de inteligenţă a individului". Aşadar, suntem ba "proştii Europei", ba "cei mai inteligenţi". Cred că amândouă abordările sunt greşite! Stimaţi colegi, cea mai importantă resursă a unui popor este resursa umană! Acesta este un truism care merită a fi repetat, până când nu va fi prea târziu! (…) Deşi resursa umană este o resursă cu un rezervor ce pare inepuizabil, spre deosebire însă de resursele naturale, care, dacă astăzi nu sunt exploatate, mâine vor valora mai mult şi vor putea fi valorificate mai bine, resursa umană, însă, dispare în mod inevitabil cu fiecare om care trece în nefiinţă fără să îşi fi dat măsura aptitudinilor, capacităţilor sale”. “Actualmente, de exemplu, alegerea "şcolii" de urmat ulterior terminării studiilor gimnaziale se face printr-o metodă care este departe de a fi obiectivă. Astfel, în esenţă, se face o medie ponderată între media notelor primite în clasele V-VIII cu media obţinută la un examen naţional numit Evaluare. Dacă în ceea ce priveşte Evaluarea, caracterul obiectiv subzistă, fiind vorba de subiecte naţionale, baremuri naţionale, în ceea ce priveşte media notelor obţinute în clasele V-VIII lucrurile se schimbă întrutotul! Pe de altă parte, evaluarea periodică, prin notare a elevilor, este influenţată în mod decisiv de persoana, personalitatea profesorului care acordă aceea notă. Este vădit că exigenţele, precum şi capacitatea proprie a fiecăruia dintre profesori diferă foarte mult. Fără a aduce în discuţie mizeria morală – corupţia - care este, din păcate, prezentă peste tot în societatea noastră, afirm doar că zeci de mii de profesori dau milioane de note pe parcursul celor 4 ani, note care sunt influenţate de nivelul pregătirii profesionale a fiecăruia dintre profesori, de starea lor emoţională prezentă în momentul notării, de flexibilitatea curriculei, de dorinţa de a proteja interesele instituţiei, profesorului şi ale elevului (interese care, deseori, sunt în conflict cu interesele sociale de urmat, fără însă a genera). Notarea elevului se transformă dintr-un formidabil instrument de evaluare continuă a stării de moment şi a evoluţiei procesului de învăţare, într-un scop în sine, astfel încât "copilul trebuie să ia note maxime, că altfel, deşi la evaluarea naţională va lua note bune, nu va ajunge la un liceu bun!" În mod evident, media notelor obţinute pe parcursul celor 4 ani de studiu nu constituie un criteriu obiectiv, obiectivitatea fiind pierdută prin influenţa factorilor profesor şi instituţie de învăţământ, ambii factori influenţând, particularizând notele obţinute, iar notele acestea nu mai pot fi comparate, nu mai reflectă fidel nivelul de pregătire şi aptitudinile elevilor supuşi evaluării!” “Ca o concluzie, pentru că evaluarea trebuie să fie obiectivă, media notelor obţinute pe parcursul celor 4 ani de studiu gimnazial nu mai poate fi reţinută drept criteriu de selecţie a şcolii de urmat. Pentru că procedura evaluării naţionale (fiind vorba de subiecte unice şi baremuri de corectare unice) are un caracter obiectiv, ea trebuie păstrată ca şi criteriu de selecţie. Cred că se impune, aşadar, organizarea unui Concurs naţional, care nu necesită alocată nicio altă resursă umană sau materială (alta decât cea deja alocată), având subiecte unice, baremuri de corectare unice, repartizare naţională. Un caz aparte îl reprezintă liceele confesionale, liceele cu predare în limbi străine sau cele vocaţionale, acestea urmând, desigur, să îşi poată particulariza selecţia adăugând notei obţinute la Concursul naţional şi criterii specifice de selecţie. În încheiere, despre subiectele Concursului şi baremurile de corectare, îi rog, cu respect, pe profesori, pedagogi, psihologi, sociologi să se aplece asupra lor cu mare atenţie. Le doresc înţelepciune şi putere pentru a face funcţional acest concurs naţional, aşa cum le doresc să aibă înţelepciune şi putere pentru a perfecta şi curricula naţională (mai precis curriculele)!.
Posted on: Tue, 10 Sep 2013 16:45:07 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015