Bocşa (oraş) 1. Punctul Valea Vornicului. Aici s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Coţofeni.[57] 2. În hotarul localităţii este semnalată o aşezare daco-romană de secolele III-IV d.Chr.[58] 3. Descoperiri monetare Dintr-un loc necunoscut din arealul localităţii provine o tetradrahmă thasiană.[59] 4. Punctul Cetatea Cuieşti. La 1349 este atestat districti castri Kuesd, mai apoi castrum Kvest (1395), cetatea Bârzavei (1379, 1400) şi castrum Bokcha (1597). Cetatea Bocşei este amintită sub numele castri et oppidi Bockza.[60] 5. Punctul Cracul de aur. Mina Bocşa, aflată în munţii Dognecea, ar fi furnizat aur. După opinia unor cercetători aceasta ar fi funcţionat pentru exploatarea fierului în epoca romană, cea medievală şi modernă.[61] Bocşa Montană (oraş Bocşa) 1. Într-un punct neprecizat de pe teritoriul localităţii s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.[62] 2. Punctul Dealul Colţan. Dealul Colţan este situat la SE de Bocşa Montană, lângă gara cu acelaşi nume. Calea ferată Reşiţa – Timişoara îl înconjoară. Pe deal au funcţionat aşezări în mai multe epoci preistorice: a. Fragmente ceramice Baden. b. Pe platoul dealului se află o aşezare Coţofeni. Materialul arheologic se află la MBT, MNM. c. Pe versantul de est a dealului a fost localizată în anul 1948 (D. Berciu) o întinsă aşezare prezentând un singur strat de cultură aparţinând culturii Coţofeni. d. În partea de nord a dealului s-au descoperit trei peşteri cu materiale arheologice Coţofeni. În zonă s-a descoperit şi un sceptru de piatră. În peşteri se semnalează şi materiale arheologice eneolitice.[63] e. În timpul unor periegheze din anul 1961-1963, în partea nordică a dealului, s-a descoperit o aşezare de la începutul epocii bronzului.[64] f. La poalele dealului, în zona unor cuptoare de var, s-a descoperit, în anul 1886, un depozit de bronzuri (MNM). Acesta se datează la sfârşitul epocii bronzului, în seria Cincu-Suseni (Ha A1).[65] g. Dintr-un punct neprecizat al dealului provine un vas de lut şi o spirală din sârmă de aur în patru muchii, datând din epoca bronzului.[66] h. Lângă gara Colţan s-a descoperit o monedă romană imperială.[67] 3. Punctul Smida (Şmida) Veche sau Gruniul Cetăţii. La Smida Veche, în punctul Gruniul Cetăţii, au fost efectuate sondaje în anii 1960-1962. S-au descoperit materiale ceramice Coţofeni şi mai târzii (MBR). Aici se observă urme de exploatări aurifere şi de fier.[68] 4. La nord de Bocşa Vasiovei (Muntele Areniş, lângă izvoarele Smidei) se află o ridicătură de pământ cu şanţ dublu. Materialele ceramice recoltate aparţin epocii bronzului.[69] 5. La 1 km sud de Dealul Colţan s-a descoperit un celt.[70] 6. În spatele caselor muncitoreşti (cele 5 case) pe Dealul Pietrii s-a descoperit, în anul 1961, o aşezare hallstattiană.[71] 7. Punctul Vărzărie. Pe locul numit astfel s-a descoperit, în anul 1962, zgură.[72] 8. Punctul Ogaşul Sârbului. În acest loc, situat în hotarul localităţii, s-a descoperit în anul 1960-1961, zgură şi chirpici (MBR).[73] 9. Punctul Grădina Popii. În locul numit Grădina Popii s-au descoperit fragmente ceramice lucrate cu mâna, asociate cu zgură (1962 – MBR). Datarea materialului arheologic se face în Hallstatt.[74] 10. Se aminteşte o movilă aplatizată, la marginea localităţii.[75] Bocşa Română (oraş Bocşa) 1. Punctul Cetăţuia sau Gruniul Cetăţuica. În Valea Vernicului au fost descoperite, în anii 1960-1961, materiale ceramice Coţofeni. Aici a existat o fortificaţie medievală timpurie datată încă din secolele IX-X d.Chr.[76] 2. Punctul Ibrilonţ. În acest loc s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi silexuri (1960-1961).[77] 3. Între Bocşa Română şi Ramna s-a descoperit, în anul 1851, un cuţit de silex.[78] 4. În 1901 s-a descoperit, în hotarul Bocşei, un depozit de bronzuri într-un vas de lut (MV). Din depozit mai face parte şi o piesă din MNIT.[79] 5. Punctul Dealul Mare. Pe deal, în dreapta drumului ce duce spre Ramna, s-a descoperit o necropolă hallstattiană de incineraţie, formată din 8 morminte. Aici sunt şi resturile unei fortificaţii cu val şi şanţ (Cleanţu lui Variu). S-au executat săpături în anii 1961-1962. În hotar, pe Dealul Mare, este semnalat un depozit de bronzuri din Ha A2-B1.[80] 6. Punctul Via lui Vântu. În hotarul cu Dealul Mare s-au descoperit materiale ceramice hallstattiene (MBR).[81] 7. Aşezarea romană se află în partea de nord a localităţii actuale.[82] 8. Din hotarul localităţii provine un tezaur format din 119 monede imperiale romane.[83] 9. Punctul Valea Moraviţei. Fără alte precizări, se amintesc movile de pământ. Acestea par a fi aceleaşi cu cele amintite de Iaroslavschi şi Lazarovici, puse în legătură cu reducerea minereului de fier în secolul IV d.Chr.[84] Bocşa Vasiovei (oraş Bocşa) 1. Aici este menţionată o aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş.[85]
Posted on: Mon, 02 Sep 2013 11:13:26 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015