Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României.[11][8] Bucureștiul se remarcă prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămășițele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș - cel care a fost fondatorul orașului și, totodată, sursa de inspirație pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistă din perioada comunistă și terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu șase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.[12] Cele mai importante obiective turistice ale municipiului București sunt: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc și altele.[13][14] De asemenea, în București se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al României Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă).[17] După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere.[18] După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016.[19] Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.[20] În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai puțini decât în 2009[21]. Sunt numeroase agenții de turism din România și din alte țări care aduc turiști străini. Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și alte spații de cazare din țară și din alte țări direct pe siteurile specializate. În anul 2009, România a avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 - 1,34 milioane[22]. În anul 2004, numărul de turiști străini a fost de 3,6 milioane[23]. Stațiunile balneo-climaterice În stațiunile balneo-climaterice din România vin anual între 800 de mii și un milion de oameni să se caute de sănătate[24]. Acestora li se adaugă și pesionarii care primesc de la Casa Națională de Pensii bilete de tratament[24]. Anual circa 250.000 de astfel de bilete ajung la prnsionari, dar nu toți ajung în stațiuni[24]. Doar 10% dintre turiști sunt cetățeni străini Numărul turiștilor străini care au sosit în România in anul 2008 •Ungaria - 1.950.380 •Bulgaria - 1.114.082 •Germania - 521.675 •Italia - 433.167 •Polonia - 276.525 •Austria - 210.143 •Franța - 183.360 •Regatul Unit - 128.150 •Grecia - 117.900 •Spania - 70.970 •Republica Moldova - 1.428.560 •Ucraina - 731.000 •Turcia - 302.000 •Serbia - 180.000 •◦Turiști din America de Nord, Sud și Centrală - 191.710 •◦Turiști din Asia - 223.883 •◦Turiști din Africa - 18.444 •Federația Rusă - 62.648 Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice. Evaluarea corectă a componentelor sale, analiza posibilităților de valorificare eficientă a acestora presupune elaborarea unui sistem național și categorial adecvat care să permită conturarea unei strategii coerente a dezvoltării activității turistice. Atracția turistică este motivul fundamental și imboldul inițial al deplasării către o anumită destinație turistică. O zonă sau un teritoriu prezintă interes în măsura în care dispune de elemente de atracție a căror amenajare poate determina o activitate de turism. Din această perspectivă, potențialul turistic al unui teritoriu poate fi definit la modul general, prin ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitarea și primirea călătorilor. Scopul lucrării este de a prezenta potențialul turistic al României respectând următoarele criterii: - identificarea componentelor patrimoniului natural; - identificarea componentelor patrimoniului antropic; - descrierea formelor de turism; - prezentarea itinerarilor specifice Maramureșului istoric. ) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă. Principalele atracții ale reliefului sunt generate de: - treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic); - stâncile cu formă bizară; - fenomenele geologice. Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea drumeției, alpinismului, odihnei și recreerii, speoturismului cât și în suport pentru alte elemente de potențial (hidrografic, floră, faună). b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin: - regimul precipitaților; - temperatura și umiditatea aerului; - nebulozitatea atmosferei; - brizele montane și marine; Clima constituie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism: • sporturile de iarnă prin prezența, consistența și menținerea stratului de zăpadă; • cura heliomarină; • climatoterapia. c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența următoarelor elemente de potențial turistic: - râuri, fluvii, lacuri naturale și antropice; mări, delte și estuare; ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de practicarea a sporturilor nautice, de tratament balnear. d) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiște, arborete prezintă: - o atracție turistică în sine: parcuri naturale ca destinații de vacantă, parcuri dendrologice, rezervații științifice; - un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă, recreere, agrement. e) Fauna - prezintă din punct de vedere turistic o importanță: - cinegetică și piscicolă - datorită bogăției și variații speciilor; - estetică – contribuind astfel la creșterea atractivității zonelor vizitate; - științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate în rezervații ți parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere. f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță: - sub aspect estetic – ca element de atractivitate; - cognitiv – științific ca bază a turismului profesional și de cunoaștere. România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic. Componentele potențialului turistic antropic, care se evidențiază prin atractivitatea și valoarea lor, se grupează în: a) Potențialul cultural – istoric: • Vestigii arheologice și monumente istorice și de artă; • Elemente de etnografie și folclor; • Instituții și evenimente cultural – artistice; b) Potențialul tehnico – economic c) Potențialul socio – demografic. A. Patrimoniul cultural – istoric 1. Vestigii arheologice si monumente istorice si de arta: a)Vestigiile arheologice existente pe teritoriul României sunt numeroase, de mare valoare atât pentru istoria, cultura si civilizația poporului nostru, cat si pentru cele universale. Dintre acestea pot fi enumerate: - cetățile dacice: Sarmizegetusa, de la Costești si Blidaru din munții Orăștiei; - cetățile daco – romane: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi, Drobeta, unde se afla si ruinele podului Traian, Dierna Orsova; Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda); - cetățile medievale: Sighișoara, Neamț, Suceava, Curtea Veche – Palatul Voievodal din București, Alba Iulia, Targoviște; - cetăți țărănești fortificate: Depresiunea Brașovului, „Tara Bârsei” Rășnov, Bod, Feldioara, Prejmer, Teliu Maierus. b) Monumentele istorice si de arta de o mare varietate reflecta evaluarea culturii si civilizației autohtone, dar si influentele diferitelor culturi ale lumii cu care a intrat in contract intre cele mai reprezentative se număra: - mănăstirile Bucovina- Sucevița, Moldovița, Voroneț, Humor, Putna, Arbore, Dragomirna, Neamț – Agapia, Varatec, Neamț, Oltenia – Tismana, Horezu, Govora, Cozia; - bisericile: Biserica Neagra din Brașov; „Biserica Trei Ierarhi” din Iași. - bisericile din lemn din Maramureș; Dragomiresti; Rozavlea - castele si palate ca: Bran, Peles, Corvineștilor – Hunedoara, Mogoșoaia, Cotroceni. - monumentele de arta: Ansamblul Sculptural al lui Brancusi de la Marasesti, Turnul Chindiei de la Târgoviște si altele. 2. Elementele etnografice si folclorice: caracterizate prin originalitate, bogăție si varietate, reprezintă o atracție inedita a României. Acestea includ: - arhitectura si tehnica populara specifica, cele din zonele Bucovinei, Tarii Moților, Maramureș, Dornelor; - creație artistica, producția mestesugareasca si artizanul se remarca prin centrele de ceramica de la Horezu, Corund, Oboga, Marginea si altele; centrele de prelucrare a lemnului, încondeierea ouălor, țesutul covoarelor, cojocaritul; - obiceiuri, tradiții populare exemplu: Târgul de Fete de pe Muntele Găina, Festivalul datinilor si obiceiurilor de iarna de la Sighetu Marmatiei; - costumele populare din zonele Argeș, Muscel, Moldova, Oltenia, Transilvania. 2. Instituțiile si evenimentele cultural – artistice reflecta intensitatea vieții spirituale, tradiția si modernismul in cultura. - edificiile unor instituții culturale ca: Ateneul roman, Operele din București, Timișoara, Cluj, Palatul Culturii din Iași, Bibliotecile din Oradea, Alba Iulia, Casa Sfatului din Brașov; - muzeele si casele memoriale cu profile diverse: științele naturii, istorice, știința și tehnica etnografica si arta. - evenimente culturale de tipul festivalurilor muzicale: George Enescu, Cerbul de Aur, ale filmului, ale teatrului, expoziții si târguri, serbări (Serbările Marii, Serbările Zăpezii); - Case memoriale Ipotești, Mircești, Stupca; - Muzee: Muzeul Brukinthal – Sibiu, Muzeul „Antipa” Suceava; - Palate: Palatul Culturii – Iași; - Biblioteci: biblioteca Bathyaneum – Alba Iulia; - Sate turistice: Rucar, Bran, Fundata, Bogdan – Vodă; - Sate cu tradiții folclorice: Huda, Certeze, Prislop. d) Potențialul tehnico – economic include: - baraje de acumulare: Izvorul Muntelui, Vidra, Vidraru, Porțile de Fier; - poduri: Podul de la Cernavoda; - Transfagarasanul si alte elemente tehnico – economice care pot constitui atracții. e) Potențialul socio – demografic cuprinde: - orașele care sunt atractive prin arhitectura specifica, prin valorile de arta pe care le adăpostesc sau evenimentele pe care le găzduiesc: București, Cluj Napoca, Timișoara, Alba Iulia, Oradea, Sighișoara, Iași, Bistrița. - localitățile rurale care pe lângă aceste valori oferă si condiții naturale deosebit de atractive pentru petrecerea timpului liber.
Posted on: Sun, 15 Sep 2013 15:12:16 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015