Bulgaria a fost printre primele ţări care a recunoscut Independenţa Republicii Moldova şi a deschis ambasadă Chişinău, la momentul actual relaţiile bilaterale fiind armonioase pe toate dimensiunile. În contextul vizitei la Chişinău a ministrului bulgar de externe Kristian Vigenin, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Bulgaria în Republica Moldova, Georgi Panayotov, detaliază aspecte ale cooperării bilaterale. Domnule Ambasador, cum a evoluat dialogul dintre Sofia şi Chişinău pe parcursul a 21 de ani de când au fost stabilite relaţiile diplomatice? Bulgaria a fost una din primele ţări care au recunoscut independenţa Republicii Moldova, la 28 decembrie 1991, precum şi una din primele care au stabilit relaţii diplomatice cu aceasta. După stabilirea relaţiilor diplomatice, la 5 februarie 1992, dialogul dintre Chişinău şi Sofia se dezvoltă într-un mod exclusiv de dinamic. Pentru existenţa relaţiilor dinamice contribuie câţiva factori – vecinătatea geografică, apropierea între popoarele noastre, precum şi, nu în ultimul rând, comunitatea bulgară din Republica Moldova. Până la momentul actual între ţările noastre au fost încheiate 48 acorduri bilaterale în diferite domenii. Se menţine un dialog intensiv la nivel înalt şi cel mai înalt. Aş spune că într-o mare măsură intensitatea relaţiilor se datorează legăturilor strânse între poparele noastre, existenţei contactelor la nivel interpersonal, încrederii reciproce şi trăsăturilor similare. Toate acestea oferă o bază bună pentru existenţa încrederii reciproce, ceea ce se reflectă şi asupra relaţiilor dintre ţările noastre. Care sunt direcţiile prioritare de colaborare ? Ar putea fi valorificate proiecte în comun? Direcţia principală a colaborării între ţările noastre la moment este legată de procesul integrării europene a Moldovei şi posibilitatea ţării noastre de a împărtăşi experienţa sa specifică în acest domeniu. Dezvoltarea bazei juridice bilaterale este îndreptată în această direcţie. Aş remarca semnarea, în noiembrie 2011, a Protocolului între Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la implementarea Acordului dintre Comunitatea Europeană şi Republica Moldova privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală, precum şi a Declaraţiei comune a Miniştrilor Afacerilor Externe privind cooperarea în domeniul integrării europene. Iar în toamna anului 2012 la Sofia s-a desfăşurat sesiunea Comisiei economice mixte bulgaro-moldova, care să propună proiecte concrete în sfera economiei. Există multe posibilităţi care urmează să fie valorificate. Ar fi motivaţi oamenii de afaceri din Bulgaria să investească în ţara noastră, iar Republica Moldova ar putea să fie prezentă cu produsele sale pe piaţa bulgară? Consider că piaţa moldovenească este una de perspectivă, atât pentru mărfurile şi serviciile bulgăreşti, cât şi pentru investitorii bulgari. De fapt, Moldova dispune de condiţii, pe care nu le pot oferi celelalte ţări din regiune – în afară de poziţia geografică avantajoasă şi infrastructura creată există zone economice libere, două din care sânt situate în raionul Taraclia, parcuri industriale, dar şi susţinere din partea guvernului, dar nu în ultimul rând şi existenţa cadrelor de înaltă calificare, precum şi atitudinea pozitivă faţă de Bulgaria în general. Cred că Moldova dispune de produse competitive, pe care le poate prezenta pe piaţa bulgărească. Mai mult ca atât, după încheierea negocierilor privind Comerţul liber şi semnarea Acordului de asociere, mărfurile moldoveneşti se vor bucura de acces facilitat pe întreaga piaţă europeană, inclusiv pe cea bulgărească. Sunt dezavantaje în Republica Moldova care împiedică atragerea investiţiilor străine, inclusiv bulgare? Din păcate, există asemenea lucruri, dar aş sublinia, totuşi, o îmbunătăţire a situaţiei, ceea ce se confirmă şi de clasamentul Doing Bussiness 2012, conform căruia Moldova a avansat cu 18 puncte în comparaţie cu anul trecut referitor la mediul de afaceri. Acesta, pe de altă parte, este un bun semnal pentru eventualii investitori care împreună cu reforma în sectorul justiţiei şi combaterea corupţiei vor duce la stabilirea unor reguli clare şi, ulterior, la creşterea investiţiilor străine. În opinia mea, există o tendinţă pozitivă, având în vedere şi trendul pozitiv al economiei moldoveneşti. Cum notaţi cadrul juridic în baza căruia se realizează cooperarea bilaterală ? Ce alte acorduri, convenţii ar fi necesare pentru amplificarea dialogului dintre ţările noastre? După cum deja am menţionat, baza juridică bilaterală este destul de extinsă şi oferă posibilităţi pentru cooperare. Totodată, luând în consideraţie apartenenţa Bulgariei la UE, precum şi orientarea politicii externe a Moldovei, aceasta urmează să se dezvolte în modul în care să contribuie la armonizarea mai rapidă a cadrului juridic al Moldovei cu cel al UE. Relaţiile noastre bilaterale trebuie privite într-un context mai larg – cel de cooperare regională şi cooperare în sfera integrării europene. Alte direcţii de dezvoltare a relaţiilor bilaterale urmează, după părerea mea, să fie îndreptate spre dezvoltarea, extinderea şi consolidarea relaţiilor în sfera economiei, învăţământului şi culturii. Cum valorifică Bulgaria oportunităţile statutului de membru al UE? Care au fost avantajele şi dezavantajele după aderare? Devenirea Bulgariei ca membru al UE a fost una istorică din punctul de vedere al alegerii civilizaţionale şi atingerii uneia din priorităţile fundamentale ale politicii externe a ţării în ultimii douăzeci de ani. Ceea ce a câştigat Bulgaria este, în primul rând, afilierea la o comunitate bazată pe valorile democratice, supremaţia legii, drepturile omului şi libertatea alegerii. Plusurile aderării sunt multe, nu le voi enumera acum, dar în opinia mea, cele mai importante din ele sunt asigurarea posibilităţilor de dezvoltare a ţării – economice, culturale, educaţionale, etc., precum şi asigurarea păcii şi stabilităţii în regiunea Europei de Sud-Est. Pace şi posibilităţi de dezvoltare în regiunea cunoscută ca „butoiul cu pulbere al Europei”, consider că aceasta este o realizare - schimbarea modului de gândire a oamenilor şi stereotipului balcanic, ajungerea la ideea că împreună putem să realizăm mult mai multe şi să trăim mai bine. Ca influenţă negativă după aderarea noastră la UE aş menţiona dificultatea menţinerii legăturilor cu partenerii noştri tradiţionali din est, inclusiv cu Moldova – a fost necesar ca Bulgaria să introducă regimul de vize, ceea ce a împiedicat într-o anumită măsură legăturile interpersonale, dar consider că totuşi eforturile ţării noastre şi măsurile întreprinse permit fiecărui cetăţean moldovean ca să aibă posibilitate de a călători în Bulgaria. Aceste sunt regulile UE şi este necesar ca ele să fie respectate. Cât de important ar fi pentru cetăţenii bulgari aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen? Care ar fi impactul asupra circulaţiei cetăţenilor moldoveni? Chestiunea aderării la spaţiul Schengen nu este legată numai de eliminarea controlului de frontieră şi libera circulaţie a persoanelor, a mărfurilor şi serviciilor. În cazul dat este vorba de asigurarea din partea Bulgariei a acelui nivel de securitate, de control de frontieră pe graniţele exterioare, a secţiilor consulare, a acelei eficienţe a organelor de drept şi jurisdicţiei, care există în celelalte ţări-membre ale spaţiului Schengen. Bineînţeles, eliminarea controlului de frontieră va facilita legăturile şi călătoriile cetăţenilor bulgari, va înlesni vizitarea Bulgariei, ceea ce va contribui la o integrare mai deplină, dar acest lucru nu trebuie să se producă din contul securităţii Uniunii. Сred că eforturile depuse din partea noastră în ultimii câţiva ani, rezultatele reformelor întreprinse servesc drept temei ca Bulgaria să devină parte a acestui spaţiu şi să treacă la etapa următoare a integrării europene. Cetăţenii moldoveni, după aderarea Bulgariei la spaţiul Schengen, cu viza Schengen bulgărească, vor putea călători în toate ţările parte la Acord, şi nu trebuie să ne aşteptăm la schimbări în procedurile de eliberare a vizelor, deoarece la momentul actual secţiile consulare lucrează conform cerinţelor Schengen. Aşa că şi cetăţenii moldoveni vor avea de câştigat în urma aderării Bulgariei la Schengen. Ce greşeli ar trebui evitate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană ? Cum apreciaţi şansele ţării noastre de a deveni parte componentă a spaţiului comunitar? Moldova are posibilitatea de a se folosi de experienţa acumulată de Bulgaria şi România, fiind necesară prioritizarea domeniilor, unde experienţa unei sau altei ţări ar avea un rezultat mai bun. Totodată, este necesară dezvoltarea capacităţii instituţionale care să-i permită Moldovei de a profita în deplină măsură de posibilităţile asistenţei de pre-aderare. Această capacitate ulterior va permite ca ţara să întocmească proiecte calitative şi să însuşească în valoare deplină fondurile europene. Reformele trebuie realizate în întregime, activităţile să fie larg mediatizate, să aibă loc dezbateri publice, ca fiecare cetăţean moldovean să înţeleagă avantajele viitoarei calităţi de membru şi în felul acesta să ofere susţinerea sa. Pot să mă refer la art.49 al Tratatului UE, unde să spune că fiecare stat care respectă valorile principale ale Uniunii şi a acoperit criteriile calităţii de membru poate deveni parte a acesteia. Moldova poate deveni parte a UE şi acest lucru depinde numai şi numai de ea, de rezultatele reformelor efectuate, de dorinţa cetăţenilor săi să fie cetăţeni ai UE. Toate acestea depind de voi şi, din ceea ce observ, este că Moldova avansează cu ritmuri excepţional de bune pe calea integrării europene. În prezent Bulgaria este Ambasada de contact NATO în Republica Moldova. Cum apreciaţi cooperarea în acest context? După cum să ştie, Ambasada Bulgariei este Punct de contact al NATO înepând cu anul 2011. Vreau să explic că activitatea Ambasadei de contact este legată numai de acţiuni din sfera diplomaţiei publice şi acordarea sprijinului logistic în timpul vizitelor reprezentanţilor de rang înalt ai Alianţei. Aceasta este o obligaţiune de aliat asumată benevol de o anumită ţară membru. Reieşind din experienţa acumulată a Ambasadei de contact în Georgia, precum şi relaţiile tradiţionale foarte bune între ţările noastre, Bulgaria în 2010 şi-a exprimat dorinţa de a asuma funcţiile de Ambasadă de contact în Moldova. Pot să subliniez că în această perioadă a fost stabilită o colaborare excepţional de bună între Ambasada noastră şi instituţiile guvernamentale şi organizaţiile neguvernamentale care se ocupă de problemele securităţii şi relaţiile Moldova – NATO. Ambasada noastră a participat la un şir de iniţiative ale Centrului de Informare şi Documentare privind NATO, totodată a realizat câteva iniţiative proprii, urmărind scopul de a spori procentul aprobării pentru NATO de către societate, prin informarea despre avantajele cooperării între Moldova şi NATO. Pot remarca eforturile ţării Dumneavoastre referitor la cooperarea cu Alianţa, în special, reuniunea anuală a Grupului Consultativ pentru Politica Atlantică (APAG) şi exerciţiul internaţional de protecţie civilă „Codrii 2011”, gazdă a cărora a fost ţara dumneavoastră. Aceste acţiuni ne demonstrează că Moldova este un partener important, care contribuie la sporirea securităţii comune.
Posted on: Mon, 07 Oct 2013 14:27:16 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015