Buna ! Dar acum, fara gluma, iata cateva amanunte despre zona Slobozia Conachi-Izvoarele-Pechea-Schela, locunde am lucrat timp de cinci ani (intre 1993 si 1998, ca salariat al ceea ce era atunci Regia Autonoma de Petrol) si am fost implicat ulterior, ca salariat al Schlumberger, dupa preluarea de catre OMV. Straturile productive de petrol din zona au o adancime medie de 800 m,si sunt formate din nisipuri slab consolidate, separate de intercalatii argilos-marnoase (grosimile acestor intercalatii fiind de 5-7 m, strate poroase dar impermeabile datorita dimensiunilor extrem de mici ale porilor precum si gradului inalt de tortuozitate = raport lungime-diametru foarte mare si aspect de carapace de broasca testoasa, in sectiune. Exploatarea a inceput in anul 1960 dar dezvoltarea exploziva a inceput in anul 1992, prin forarea (intre 1992 si 1998) a nu mai putin de o suta de sonde, ajungandu-se la dublarea productiei de titei si cvadruplarea cantitatii de fluide extrase (titei + apa de zacamant + gaze). Odata cu aceasta intensificare au inceput sa se inrautateasca si problemele cu nisipul care curgea din strat, odata cu fluidele. Zilnic, in cele 2 sectii de productie din zona, se inregistrau circa 8 spalari (extragerea nisipului patruns in gaura de sonda prin circulatie de apa sarata in circuit invers: spatiul inelar-tevi de extractie), obtinandu-se la retur intre 2 si 3 tone de nisip de strat. In ultimii ani, la spalari, a inceput sa apara la retur si marna (dovada a prabusirii stratelor din acoperisul stratului productiv cu penetrarea argilelor marnoase in zona perforaturilor din dreptul stratului productiv). Acest lucru a scazut productivitatea sondei, marnele, fiind impermeabile, au blocat porii stratului productiv in dreptul perforaturilor, mentinerea productiei facandu-se pe seama cresterii numarului de sonde forate. Apa de zacamant reprezinta un reziduu nedorit al productiei de petrol, de ea putandu-se scapa in doua maniere: a) evacuarea prin injectie in alte strate decat cele productive - de regula inferioare acestuia. Dar, datorita faptului ca stratul productiv in chestiune nu dispune de un acvifer activ (zona ocupata de apa de zacamant in strat -i.e. zona inferioara a stratului nu comunica, prin falii sau prin infiltrare pe verticala, cu o alta zona de apa aflata la presiune mai mare, capabila sa mentina presiunea din stratul productiv prin impingerea in apei zona de petrol, ceva in genul unui piston), aici s-a optat pentru injectia intr-un strat superior, presurizandu-l pe acesta pentru a actiona ca o presa asupra celui inferior. Asta este injectie reziduala. A doua maniera (deci b) este injectia tehnologica exact in stratul productiv atat pentru mentinerea presiunii de zacamant cat si pentru a "spala" stratul de hidrocarburi (termenul stiintific este "inundare"). Acest lucru nu s-a practicat la Independenta (aceasta este denumirea zacamantului) si s-a optat pentru injectia reziduala. In mod normal, acest lucru n-ar fi fost o problema daca se mentinea sub control productia de nisip si daca, periodic, s-ar fi procedat la consolidari (injectia de nisip in stratul productiv, cu doua scopuri: mentinerea integritatii acestuia si crearea unei zone de permeabilitate controlata in jurul gaurii in de sonda). Consolidarile facute insa au fost bataie de joc, dovada ca presiunile de injectie (dupa ce ca si asa se injectau 10-20 tone pentru fiecare suta de tone de nisip extrase) abia atingeau 20-30 atm (cand, pentru a obtine o consolidare ca la carte, trebuiau consolidari cu vreo 200 de tone injectate, caz in care presiunile de injectie ar fi atins 80-100 atm, perfect normal), ele (consolidarile de acest gen) nefacand altceva decat sa completeze golurile din preajma gaurii de sonda, fara sa creeze un suport corespunzator in stratul si asa slab consolidat, Toti acesti factori, combinati cu suprapresurizarea stratelor din acoperis, a avut acelasi efect ca si zapada pe un acoperis subrezit. De ce acum ? Pentru ca situatia dura de foarte multi ani iar precipitatiile abundente cazute au adaugat la presiunea si asa prea mare. Rezultat: prabusirea stratului superior peste cel inferior cu miscari telurice (nu seismice). Zacamantul de la Independenta contine si gaze asociate printre care si mercaptani, care explica mirosul de "sulf" (imposibil ! Temperatura de fierbere a sulfului este de 444.6 C, ne-ar trebui un puisor de vulcan acolo unde temperatura de zacamant abia atinge 45-50 C) iar patrunderea in panza freatica de adancime se poate explica prin spargerea coloanelor de exploatare datorita tensiunilor la care au fost supuse prin prabusirea stratelor. Zgomotele pot fi explicate exact prin destinderea acestor gaze. Concluzionand: ceea ce se intampla astazi este rezultatul actiunilor iresponsabile atat ale Petrom cat si ale OMV si nu are nimic de-a face cu explorarea (sau exploatarea, deocamdata inexistenta) a gazelor de sist. Va stau la dispozitie pentru informatii sau precizari suplimentare.
Posted on: Sun, 06 Oct 2013 11:51:29 +0000