CE MAI SPUNE PRESA MAGHIARA DIN ROMANIA ? Autonomia trebuie obţinută cu forţa Consiliul European a respins iniţiativa cetăţenească europeană vizând protecţia minorităţilor, lansată de UDMR şi partenerii săi – este ştirea de marţi dimineaţă, care mi-a provocat o durere ascuţită. Recunosc că am anumite rezerve serioase în ceea ce priveşte funcţionarea Uniunii Europene, am sperat totuşi în secret că de data aceasta se va adopta o decizie care să reflecteze intenţia soluţionării problemelor ivite. Din păcate, lucrurile nu s-au întâmplat aşa, şi această iniţiativă a împărtăşit soarta celor elaborate de Consiliul Naţional Secuiesc şi partenerii săi, respectiv de Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, a fost măturată de pe masă, la fel cum s-a procedat şi în cazul celorlalte. Conform argumentelor aduse, a fost nevoie de adoptarea măsurii respective, deoarece nici în tratatul de bază al UE, nici în regulamentul de funcţionare a acesteia nu există specificări, care ar asigura bază legală pentru soluţionarea problemei privind drepturile minorităţilor. Acest argument este unul nedrept, dar şi revoltător , deoarece în timp ce drepturile imigranţilor de pe teritoriul uniunii sunt reglementate în mod amănunţit, este ignorată situaţia minorităţilor indigene, care trăiesc aici de secole întregi. Acest lucru este inacceptabil pentru noi şi din motivul acela că de la 1 aprilie 2012 se poate folosi teoretic de dreptul la iniţiativă cetăţenească. Refuzul manifestat face imposibilă exercitarea unui drept european. Atitudinea manifestată de Consiliul Europei este nedreaptă, scandaloasă, revoltătoare, însă este şi aberantă, pentru că nu se poate permite ca în timp ce sunt reglementate inclusiv dimensiunea ouălor şi forma castravetelui, un procent semnificativ din locuitorii săi să fie consideraţi cetăţeni de rangul al doilea pe propriul pământ natal. Acest lucru trebuie schimbat mai devreme sau mai târziu, însă nouă, secuilor cu cuţitul naţionalismului român la gât, nu ne-a mai rămas timp să aşteptăm, adică prin obţinerea cu forţa a autonomiei teritoriale trebuie să ne luăm în mână dirijarea propriului destin, până când nu e prea târziu. Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 179 din 19.09.2013, autor Bedo Zoltan Avertisment bucureştean către Budapesta Bucureşti nu ar privi cu ochi buni pătrunderea campaniei electorale ungare în România – a declarat sâmbătă, Titus Corlăţean, ministru de externe, postului de televiziune Digi 24. In interviul acordat emisiunii de politică externă, emisiune intitulată Paşaport diplomatic, Corlăţean s-a referit la relaţiile româno-ungare. În baza legii cetăţeniei ungare, un anumit număr de cetăţeni români de etnie maghiară au primit cetăţenie ungară şi astfel există o anumită provocare în privinţa strângerii de semnături din România. În opinia sa, ar fi extrem de util ca în România aceste interese electorale să nu apară într-un mod prea proeminent. Trebuie să ne concentrăm asupra provocărilor vieţii economice şi sociale, provocări care afectează în mod egal pe toată lumea: să nu se încerce lansarea unor teme în mod artificial, în baza unor interese politice – i-a avertizat pe politicienii ungari ministrul român de externe. La întrebarea dacă planifică în viitorul apropiat o întâlnire între cele două ministere de externe, unde să fie clarificate diferenţele de opinii existente în relaţiile româno-ungare, el a declarat că relaţiile dintre cele două ministere sunt permanente. Văzând cronologia evenimentelor, trebuie observat faptul că această perioadă caniculară de vară a fost generată de declaraţiile unor politicieni ungari din România, făcute pe teritoriul român. Astfel de declaraţii nu ar fi tolerate de nici o ţară democratică, mai ales pe propriul teritoriu. Aceste declaraţii au fost urmate de răspunsurile necesare de partea română – a afirmat Corlăţean. În opinia sa, Bucureştiul este interesat ca Budapesta să găsească un partener corect şi cinstit, când este vorba despre urnirea din loc a parteneriatului strategic european dintre cele două ţări. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6994 din 16.09.2013 Independenţa Cataloniei ar putea declanşa o avalanşă Miercuri a avut loc un lanţ viu de 400 de km pentru independenţa Cataloniei. Madrid pare să fie disponibil să amplifice autonomia Barcelonei, autonomia sa financiară în mai multe probleme, însă nu doreşte să audă de noi frontiere. In opinia specialiştilor, lupta catalană şi scoţiană pentru independenţă ar putea declanşa o avalanşă în Europa, iar acest lucru ar putea avea efect asupra aspiraţiilor autonomiste de pe Pământul Secuiesc. Szilagyi Istvan, profesor în cadrul Universităţii de Ştiinţe din Pecs, a vorbit despre tot acest lucru în emisiunea de vineri a postului de radio Kossuth. Profesorul a accentuat: noul regulament autonom din data de 19 iulie 2006, nu îi defineşte pe locuitorii din Catalonia ca fiind o naţionalitate, ci ca o etnie. O naţiune are dreptul la utilizarea propriei sale limbi în viaţa publică şi la întemeierea unui stat independent – a accentuat el. El a amintit de faptul că în luna decembrie 2009, organizaţiile civile din Catalonia au organizat un referendum, la care a participat aproximativ un procent de 30% din locuitori, iar un procent de 95% dintre aceştia au votat pentru independenţă. Catalanii – care reprezintă un procent de 20% dintre locuitori – îşi bazează cerinţele pe această idee. Profesorul a mai atras atenţia asupra faptului că în cazul în care independenţa Scoţiei se va afla pe agenda de lucru a Marii Britanii în anul 2014 şi dacă anul viitor se va organiza un referendum pe tema independenţei Cataloniei, atunci concluzia logică este că nu poate fi obstrucţionată crearea în interiorul României a regiunii autonome a Pământului Secuiesc. Nu este întâmplător că tocmai Spania,România şi câteva ţări sunt cele care insistă asupra acordării autonomiei şi independenţei regionale în Europa – a explicat Szilagy Istvan. Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6994 din 16.09.2013, autor Farcadi Botond
Posted on: Fri, 15 Nov 2013 12:18:31 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015