CHITANŢA de George Topârceanu Tanţa, domnişoara Tanţa E-o duduie foarte şic, Zveltă, cu ochi mari şi negri, Cap superb, nasucul mic, Picioruşe lungi şi durde. Când se plimbă ea prin Tei Toţi birjarii o admiră: - Mă, halal de mama ei! Ce profesie-are Tanţa ? Uite, n-aş putea să spun, Nici nu mă interesează Chiar dacă eu presupun! Da, cum Tanţa-i delicioasă Şi-are maniere fine, Nici nu vreau să ştiu ce face, Nici cu ce si nici cu cine! Ca vecini, se mai intâmplă Ca să-i cer un ac sau aţă, Sau imi cere ea o carte Pana mâine dimineată. O vecinatate dragă Ne-a prins zilele-n cătuşe Că ades intru la Tanţa Fără sa mai bat la uşe. Tot aşa-ntr-o seară intru -Era iarnă grea şi ger-, Şi-o găsesc in pielea goală Stând lângă calorifer ! Năucit de frumuseţea-i Dau să mă retrag un pic, Insă Tanţa-mi spune mie: "Intră, intra dragă, nu-i nimic !" Am intrat şi beat de farmec O-ntrebai plin de mister: "Pentru ce stai goală, scumpo Langă - acel calorifer?" "Fiincă-a fost proprietarul, -Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa "Uite, mi-am plătit chiria, Iar acum, usuc CHITANŢA !"
Posted on: Fri, 30 Aug 2013 20:23:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015