Ca să fie clar, eu nu sunt un şofer de treabă. Conduc ĩnfiorător şi egocentric, eu şi drumul şi treaba mea şi graba şi plăcerea personală de-a ţâşni de pe loc. Na bun, azi eram moale unpic de la vreme şi ĩncercam să parchez la barieră. Era coadă şi un nene de prin Alba se tot ruga să-l las să intre, că nu se ĩncadrase bine bietul. Apăi eu l-am lăsat, am zis că uneori pot să fiu cumsecade şi l-am lăsat să se insereze ĩn coloană. După care, nenea din spatele meu s-a dat jos şi mi-a bătut ĩn geam, ţipând şi gesticulând. Apoi mi-a deschis uşa şi urla la mine ca scos din minţi. “Ce crezi că faci? Eu stau aici la coadă, eu n-am timp să stau după toţi dobitocii, să se ducă naibii dacă nu s-a ĩncadrat corect. Nu faci tu aicea ce vrei, nesimţito! “ Frate , da urla ĩntr-un hal….Mare noroc pe capul meu că mi-era foame rău şi-mi scăzuse glicemia, eram aşa leşinată, că n-am emis niciun sunet. M-am uitat la el frumos şi cuminte şi m-am chiar ĩntrebat ce-o fi cu el, săracul, de e aşa nefericit. După ce şi-a urlat nădufu, a avut un moment de respiro şi s-a uitat la mine şi la expresia feţei mele şi atunci mi-a fost şi mai milă de el. Că ne gândeam probabil la acelaşi lucru, la cât e de trist să-ţi ieşi aşa din minţi, dintr-o nimica toată. Desigur, am fost recunoscătoare că a avut un dram de autocontrol şi nu m-a târât de păr afară din maşină. Şi m-am gândit că e mai bine, pe viitor, să nu fiu cumsecade.
Posted on: Tue, 25 Jun 2013 17:11:47 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015