Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1992-1993 Acţiunile antiromâneşti, 1989-1990 Acţiunile antiromâneşti, 1991 1992 În publicaţia Erdely Magyorsag, într-un număr special, apare articolul intitulat „România, ultimul imperiu colonial“, în care se afirmă: „După dezmembrarea URSS, dezmembrarea Iugoslaviei şi ruperea în două a Cehoslovaciei, ar urma la rând ultimul stat format în mod artificial: România. […] România este ultimul imperiu colonial al Europei. Deasupra ei pluteşte cântarea prohodului.“ Ianuarie – martie Presiuni ale UDMR, care nu doreşte prefecţi români în Covasna şi Harghita. Guvernul Văcăroiu numeşte cu întârziere pe Adrian Vlad Căşuneanu prefect în Covasna şi pe Ioan Vosloban, în Harghita, dar dublaţi de doi subprefecţi maghiari. Februarie 12 februarie – Se votează, în Parlament, Hotărârea pe marginea Raportului Harghita-Covasna, în care nu s-a folosit formula parlamentară clasică: „Parlamentul aprobă Raportul Harghita-Covasna”, ci „Parlamentul ia act”, ceea ce arată că acţiunile UDMR de sabotare a Hotărârii au avut efect, mai ales apelul la factorii de presiune externi, şi că factorii de decizie din Parlamentul României au intrat într-un joc de concesii şi complicităţi cu UDMR. Raportul Harghita-Covasna, care trebuia să reimpună autoritatea Statului Român în judeţele Covasna şi Harghita, a rămas fără efect. 18 februarie – Candidatul „independent“ la Primăria Municipiului Tg. Mureş, Stefan Pokorny, susţinut de UDMR, este prins cu falsuri. În urma probelor prezentate, Curtea Supremă de Justiţie anulează alegerile locale şi acestea sunt reprogramate. 20 februarie – Un grup de turişti români au fost torturaţi de Poliţia din Debreţin, în Ungaria. Din cei 14 turişti aflaţi în grup, cei 3 turişti maghiari au fost lăsaţi să plece, în timp ce românii au fost încătuşaţi şi torturaţi. Martie UDMR organizează o demonstraţie de protest la Sf. Gheorghe, în piaţa centrală, împotriva prefectului român numit, cu sloganul : „Murim, luptăm, prefect maghiar apărăm!” 14 martie – 11 elevi români din Cluj-Napoca, repartizaţi la practică la Şcoala UCECOM din Odorheiul Secuiesc, au fost bătuţi de maghiari pentru că vorbeau pe stradă româneşte. Infractorii şovini le-au spus: “Decât să vorbiţi româneşte, mai bine tăceţi!” 19 martie – Asociaţia “Steagul Ţării” din Ungaria şi-a propus să construiască în fiecare localitate din Transilvania şi Banat câte un obelisc dedicat soldaţilor unguri căzuţi în Primul Război Mondial. Emblema Asociaţiei reprezintă conturul Ungariei Mari. 21 martie – A fost distrus obeliscul din Ditrău (jud. Harghita), dedicat eroilor români din Primul Război Mondial. În schimb, la Sâncrăieni şi Sântimbru, au fost construite două obeliscuri iredentiste dedicate soldaţilor maghiari căzuţi în cele două războaie. 26 martie – UDMR răspândeşte în ţară “Manifestul lui Anderson Vodă” , din Los Angeles, care declara independenţa Transilvaniei sub custodia Ungariei. Aprilie 8 aprilie – La Miercurea Ciuc, în organizarea lui Laszló Tökés, are loc un miting “ecumenic” la care participă 25.000 de locuitori. Mai 13 mai – Oficiul central FIDESZ din Budapesta a intenţionat să organizeze cu ajutorul UDMR la Cluj-Napoca o conferinţă internaţională pe tema autoguvernării în Ardeal, fără participare românească. Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, a dispus suspendarea acesteia. 29 mai – UDMR cere dreptul de a participa la tratativele diplomatice româno-ungare. În acest sens conducerea acesteia face demersuri către cele două guverne. Partea română respinge propunerea. Iunie 29 iunie – În judeţul Harghita se renunţă la formula un prefect şi doi subprefecţi, noul prefect al judeţului este Doru Ioan Osloban, iar subprefect György Várdai. Nemulţumită, UDMR organizează la Miercurea Ciuc manifestaţii de stradă, iar în Parlament contestă schimbările efectuate în cele două judeţe. La Oradea are loc cel de-al congres naţional al UDMR, ale cărui concluzii publicate în presa vremii au fost: „Minoritatea maghiară din România este mai asuprită decât pe vremea dictaturii ceauşiste; drepturi egale înseamnă pentru o minoritate asimilare; minorităţii maghiare trebuie să i se asigure drepturi colective; maghiarii din România se declară subiect politic de sine stătător, parte constitutivă de stat, naţiune coparteneră, asociindu-se la putere naţiunii române; numai un arbitraj internaţional poate da o soluţie modernă problemei Transilvaniei, soluţie pregătită pentru momentul când va ajunge la putere Opoziţia democratică. August 27 august – Are loc la Budapesta Congresul Uniunii Mondiale a Ungurilor din Ardeal. 28 august – Scriitorul dizident Gyözo Hajdu prezintă în revista Totuși iubirea declaraţia unui membru marcant al UDMR din secuime: “Ia aminte, pe noi românii nu ne interesează. Noi vrem să ne despărţim de ei, vrem să trăim separat de ei. Românii ne pot mulţumi că în decembrie 1989, deşi aveam armele în mână şi puteam ocupa Transilvania, noi n-am făcut-o, totuşi!” Septembrie15 septembrie – Candidatul la Preşedinţia României, Gheorghe Funar, a fost agresat la Timişoara. Cercetările Poliţiei au identificat prezenţa printre agresori a deputatului UDMR Francisc Baranyi. În Camera Reprezentanţilor din Congresul SUA, congresman-ul american de origine maghiară Tom Lantos cere ca României să nu i se acorde clauza naţiunii celei mai favorizate, motivând că în România sunt încălcate în mod consecvent libertăţile confesionale şi drepturile minorităţilor, în special ale celei maghiare. Octombrie Cotidianul Rományai Magyar Szó şi revista Erdely Magyarszág publică, în mod repetat, articole denigratoare la adresa României, incită la acţiuni îndreptate împotriva intereselor fundamentale ale ţării. 25 octombrie – Parlamentarii UDMR aleşi în Parlamentul României jură în Catedrala Sf. Mihail din Cluj-Napoca credinţă “poporului care le-a încredinţat mandatul, slujirea drepturilor colective” şi se angajează să militeze pentru autoadministrarea pe baza principiului autonomiei comunitare. Decembrie 2 decembrie– Are loc profanarea Bisericii ortodoxe din Cenadul Unguresc, din Ungaria. Deputatul UDMR Stefan Sinko protestează violent contra repunerii plăcii cu textul lui Nicolae Iorga pe soclul grupului statuar Matei Corvin din piaţa centrală a oraşului Cluj-Napoca, de către primarul Gheorghe Funar. Anul 1991 ——— continuare ——— Anul 1993 1993IanuarieUDMR propune o Lege a minorităţilor naţionale prin care se cerea: autodeterminare, identitate colectivă, drepturi colective, dreptul comunitar al minorităţilor, drepturi specifice ale minorităţilor, utilizarea liberă a simbolurilor naţionale minoritare coincizând cu ale unor state străine, separarea integrală a învăţământului minoritar de cel român etc., adică revendicări potrivnice standardelor europene. Legea nu intră în dezbaterea parlamentară.10 ianuarie – La Cluj-Napoca au loc acţiuni provocatoare ale UDMR. În cursul nopţii, tabla indicatoare oficială a denumirii localităţii a fost înlocuită cu una ungurească. În locul denumirii Cluj-Napoca a apărut Kolozsvari.18 ianuarie – Este difuzată la emisiunea în limba maghiară a TVR, declaraţia d-lui Gyorgy Tokay, făcută cu ocazia celui de-al treilea congres al UDMR, care se încheiase cu o zi în urmă, declaraţie care nu a fost subtitrată în româneşte pe motiv că „nu a existat timpul necesar efectuării traducerii”. Iată ce declara la congres d-l Tokay: „Acuz în bloc parlamentarii UDMR pentru vina de a nu fi reuşit să împiedice consfinţirea în Constituţie a atributului de stat naţional unitar al României. Acest atribut pune bazele statului naţional-comunist. […] În faţa noastră stau două obiective prioritare: să ne organizăm ca naţiune şi să luptăm împotriva Constituţiei”.27 ianuarie – Apare în peisajul politic antiromânesc jurista austriacă de origine maghiară, Eva Maria Barki, născută în România, Transilvania. Este autoarea şi susţinătoarea teoriei federalizării României şi autonomiei Transilvaniei. Februarie 2 februarie – România devine membru asociat al Comunităţii Europene, după Polonia, Ungaria şi Cehia. 4 februarie – Ziarul New York Times dă publicităţii o ştire conform căreia oficialităţile ungare vorbesc de un sprijin susţinut în efortul de autonomie al minorităţii maghiare din statele învecinate. Se vorbeşte chiar de un posibil conflict etnic în această zonă, inclusiv în România. 10 februarie – Se semnalează acţiuni ale UDMR în zona ceangăilor din Moldova în vederea maghiarizării lor. Martie 2 martie – La Târgu Mureş are loc o consfătuire secretă a UDMR pe tema autoguvernării Transilvaniei. 3 martie – Parlamentul României condamnă declaraţiile mincinoase ale liderului UDMR, Laszlo Tokes, privind „continuarea în România a purificării etnice a maghiarilor”. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă de presă în SUA şi la sediul Guvernului Ungariei. Aprilie 6 aprilie – UDMR nu este de acord, conform declaraţiei lui Marko Bela, ca în fruntea judeţelor Harghita şi Covasna să fie prefecţi români. 8 aprilie – Guvernul României îl numeşte pe Vlad Adrian Căşuneanu prefect de Covasna. UDMR protestează prin incitare la nesupunere civică, iar Laszlo Tokes cere internaţionalizarea cazului. 23 aprilie – Premierul maghiar Joszef Antal condiţionează semnarea tratatului de bază cu România de înfiinţarea la Cluj-Napoca a Consulatului maghiar şi a Universităţii Bolyai. Declaraţia a fost făcută în urma vizitei lui Marko Bela la Budapesta. 29 aprilie – Are loc scandalul „Afacerea sugarilor”, prilejuit de deplasarea unor femei gravide din Harghita si Covasna să nască în Ungaria la Szeged. Motivul deplasării a fost că în România nu le sunt acordate condiţiile necesare. Femeile şi-au abandonat, apoi, copii pentru înfiere. Mai 13 mai – Continuă manifestările organizate de UDMR la Gheorgheni împotriva prefectului român. 29 mai – Arpad Goncz, preşedintele Ungariei, nu este de acord cu principiul inviolabilităţii graniţei cu România, cuprins în Tratat. Iunie UDMR, prin reprezentanţii ei în conducerea Primăriei Tg. Mureş, se opune , în mod abuziv, ridicării bustului mareşalului Ion Antonescu în oraş. 7 iunie – Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat împotriva inculpatului Pal Csersneyes, lăsând definitivă sentinţa Tribunalului Judeţean Mureş de condamnare la 10 ani închisoare pentru agresarea criminală în 20 martie a lui Mihăilă Cofariu. 16 iunie – Elöd Kincses, cunoscut pentru atitudinea sa antiromânească şi pentru pogromul organizat la Târgu Mureş în martie 1990, dă ultimatul Poliţiei Române pentru încetarea urmăririi sale penale în vederea întoarcerii în ţară. August 5 august – UDMR trimite un „Memorandum” la Consiliul Europei, prin care se opune admiterii României în acest for, deoarece în ţară se manifestă un „naţionalism exacerbat”, existenţa unor partide „naţionalist-extremiste” şi a „mişcării legionare”. Denaturând realităţile, UDMR a comis un atac la Statul român. Noul preşedinte al UDMR, Marko Bela, prezidează redactarea. Memorandumului în care UDMR reclama România Consiliului Europei, datorită extremismului unor partide şi Constituţiei intolerante cu minorităţile. Un documentar, „Situaţia maghiarilor în statul român (1918-1993)” dubla Memorandumul, care cerea ca România să nu fie primită în Consiliul Europei. Marko Bela se afişează ca un adversar al Statului român. Septembrie 9 septembrie – Deputaţii UDMR Arpad Marton şi Imre Andras au încercat să blocheze criticarea Memorandumului semnat de preşedintele UDMR, Marko Bela, în Camera Deputaţilor, rezultatul fiind o masivă deplasare a vorbitorilor, din aproape toate partidele, împotriva Memorandumului. Octombrie 4 octombrie – România a fost admisă în Consiliul Europei la Strasbourg, cu o singură abţinere: Ungaria. 5-6 octombrie – Deputatul Imre Borbely şi senatorul Lajos Magyari au solicitat în Camera Deputaţilor, respectiv, Senat păstrarea unui moment de reculegere în memoria celor 13 generali executaţi la Arad în 1848 de către trupele imperiale austriece. 15 octombrie – Marko Bela anunţă un proiect de lege a minorităţilor din România. 16-17 octombrie – La Eger, Ungaria, are loc Conferinţa Uniunii Mondiale Ardelene, „Prezentul şi viitorul Ardealului”. Printre ideile iredentiste promovate a fost: „Guvernul ungar trebuie să garanteze frontierele României şi să creeze premize pentru desfiinţarea acelor hotare care au despărţit poporul ungar.” Anul 1992 ——— continuare ——— Anul 1994 - See more at: ro.altermedia.info/minoritati/cartea-neagra-a-udmr-%E2%80%93-actiunile-antiromanesti-1992-1993_23158.html#sthash.4Rq5Au3u.dpuf
Posted on: Mon, 12 Aug 2013 23:32:37 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015