Cartea neagră a U.D.M.R. – Acţiunile antiromâneşti, 1997 Acţiunile antiromâneşti, 1989-1990 Acţiunile antiromâneşti, 1991 Acţiunile antiromâneşti, 1992-1993 Acţiunile antiromâneşti, 1994 Acţiunile antiromâneşti, 1996 1997 UDMR, ajunsă la guvernare alături de CDR, îl determină pe Victor Ciorbea, primul-ministru al României, să dea Ordonanţa 36/1997, prin care profesorii români din judeţele Harghita şi Covasna aveau datoria să predea în limba maghiară. Ordonanţa satisfăcea o mai veche revendicare a UDMR, prin care cerea nu „însuşirea”, ci „obligativitatea studierii limbii române”, text introdus în Ordonanţă de Ministrul Învăţământului, Virgil Petrescu (PNŢCD). Ianuarie Consiliul local al oraşului Sfântu Gheorghe, dominat de UDMR, împiedică amplasarea unei troiţe comemorative a eroilor români în centrul oraşului. 15 ianuarie – Conducerea primăriei municipiului Cluj-Napoca, în frunte cu primarul Gheorghe Funar, dau publicităţii o declaraţie în care protestează împotriva deschiderii Consulatului maghiar la Cluj-Napoca. În declaraţie se arată că acest consulat a funcţionat în Cluj, între anii 1980-1988, fiind desfiinţat de guvernul României întrucât lucrătorii lui desfăşurau activităţi de spionaj şi propagandă antiromânească. 22 ianuarie – Datorită epurării etnice, în Odorheiul Secuiesc au rămas doar 2 la sută români. La Liceul Marin Preda din localitate, doar 12 cadre didactice sunt de naţionalitate română, faţă de peste 100 câte erau înainte de 1989. Februarie 11 februarie – La Cluj-Napoca se strâng semnături, la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, pentru interzicerea deschiderii Consulatului ungar. 12 februarie – Aflat la guvernare, UDMR face presiuni în vederea urgentării rezolvării problemelor de autonomie etnică în România. 21 februarie – Deputatul Mădălin Voicu, de la Partida Romilor, îl acuză pe Gyorgy Tokay, ministrul minorităţilor, că duce o politică de maghiarizare în ministerul său, unde se vorbeşte aproape numai ungureşte. Martie 15 martie – La Odorheiul Secuiesc a avut loc o adevărată demonstraţie de forţă cu prilejul sărbătoririi zilei naţionale a Ungariei. Participanţii au fost îmbrăcaţi în costume de epocă: uniforme militare, săbii, bonete, pentru evocarea mai fidelă a momentului de la 1848. 16 martie – În timp ce ţara este în mizerie, primul ministru Victor Ciorbea se preocupă de aplicarea programului UDMR de permeabilizare (destrămare) a societăţii româneşti. 25 martie – Presa mureşeană semnalează continuarea maghiarizării numelor prin facturile de plată ale energiei electrice; exemple: Alexandru Cociş devine Kocsis Sandor, Ioan Socaciu devine Szakacs Janos etc. UDMR dă publicităţii o listă de 1600 de localităţi din Ardeal în care cere introducerea inscripţionărilor bilingve. Aprilie 4 aprilie – Sunt prezentate în presă noi acţiuni de maghiarizare a numelor româneşti, mai ales acolo unde funcţionarii stării civile sunt maghiari. 5 aprilie – Controversele privind divizarea Universităţii Babeş-Bolyai agită spiritele la Cluj-Napoca. 14 aprilie – Primarul UDMR, Jenö Szasz, organizează manifestaţii maghiare împotriva călugăritelor greco-catolice de la Orfelinatul din Odorhei. Mai 2 mai – Ministrul pentru minorităţi, Gyorgy Tokay, într-o încercare de a controla autorităţile statului, anunţă înfiinţarea la Cluj-Napoca a unui Birou teritorial menit de a culege date şi informaţii din teritoriu în privinţa modului în care autorităţile asigură protecţia minorităţilor. 6 mai – Reacţii dure ale UDMR la Raportul SRI, prezentat de la tribuna Parlamentului României. 20 mai – La Cernat, în judeţul Covasna, a fost elaborată de către fostul demnitar comunist Karoly Kiraly „Cartea autodeterminării Transilvaniei” şi este „denunţată” Poliţia română, calificată drept „xenofobă, antiminoritară şi agresivă”. În oraşul Covasna, consilierii UDMR au propus schimbarea a 35 de nume româneşti de astăzi, folosind Legea 100/1990, care, însă, se referea doar la numele unor străzi de origini şi de aspect comunist. Străzi cu numele Luceafărul, Trandafirul, Unirii, Prietenia, Ştefan cel Mare, Podul, Brazilor au fost schimbate cu nume maghiare ca: Jókai Mor, Rakoczi Ferenc, Ady Endre, Huniady Janos, Miklos Kelemen, Bethlen Gabor, Tamasi Aron etc. Este evidentă forţarea Legii 100/1990 şi procesul de maghiarizare prezidat de UDMR. În plus, Aron Tamasi este unul din scriitorii cu manifestări extremiste antiromâneşti în anul 1940 în Nordul Transilvaniei ocupate de armata ungară. 21 mai – UDMR, reprezentată de către deputatul Istvan Antal la tribuna Camerei Deputaţilor, dezinformează opinia publică în legătură cu abuzurile UDMR în Odorhei. 27 mai – Gabor Kolumban, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, membru UDMR, ameninţă călugăriţele greco-catolice de la Orfelinatul românesc din Odorhei că vor avea de a face cu furia mulţimii. Preşedintele Ungariei, Arpad Goncz, şi preşedintele României, Emil Constantinescu, s-au întâlnit la Târgu Mureş. Vizita s-a desfăşurat fără incidente şi a reprezentat o încercare de reconciliere istorică. Iunie Primarul Sandor Farkas, dintr-o comună din secuime, a refuzat, printr-o adresă oficială, ridicarea unei cruci comemorative pe locul unei biserici distruse de unguri în anul 1940. 11 iunie – Ministrul Culturii şi Învăţământului din Ungaria a făcut o vizită la Tg. Mureş, ocazie cu care s-au abordat probleme legate de reînfiinţarea facultăţii de medicină-farmacie în limba maghiară în acest municipiu. 18 iunie – Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că are un contract cu UDMR şi nu cu România şi, în consecinţă, el apără interesele UDMR-ului şi nu pe cele ale României. 20 iunie – Consilierul judeţean UDMR, Csaba Bardoczy, incită pe postul local de radio locuitorii oraşului Odorheiul Secuiesc şi 3.000 de maghiari iau cu asalt clădirea orfelinatului, sparg uşa, agresează şi aruncă-n stradă pe cele 4 călugărite greco-catolice ale Congregaţiei „Inimi neprihănite” şi pe Cyrill Burgel, preşedintele Asociaţiei umanitare Basel Hilft, cetăţean elveţian. Presa maghiară a prezentat cu mândrie, în fotografii, asaltul udemerist împotriva celor 4 călugărite greco-catolice. 30 iunie – Soseşte la Târgu Mureş ambasadorul Ungariei, Ferenc Szöcs, pentru a aduce mulţumiri executivului mureşean pentru modul în care a fost pregătită şi s-a desfăşurat vizita preşedintelui Arpad Göncz. Prefectul Dorin Florea şi primarul Imre Fodor nu au participat, ei fiind chemaţi la Bucureşti de către premierul Victor Ciorbea în problema plăcuţelor bilingve. Iulie 18 iulie – Noul Executiv, în frunte cu Ciorbea, dă o Ordonanţă de Guvern pentru modificarea „Legii Învăţământului” în vederea eliminării unor „grave erori de conţinut sesizate mai ales la capitolul învăţământ minoritar“. Aceasta în urma presiunilor UDMR, aflată în coaliţia de guvernare. 21 iulie – La Târgu Mureş se naşte o puternică opoziţie românească împotriva inscripţionării bilingve a tăbliţelor de intrare în municipiu. 23 iulie – În ciuda opoziţiei primarului Gheorghe Funar la Cluj-Napoca, are loc deschiderea oficială a Consulatului general al Ungariei. 26 iulie – La Odorheiul Secuiesc s-a organizat un miting al UDMR în vederea alungării din localitate a Congregaţiei greco-catolice „Inimi neprihănite”, ale cărei călugăriţe au fost maltratate la îndemnul consilierului local Csaba Bardoczi. Septembrie UDMR îl şantajează pe preşedintele Emil Constantinescu (CDR) cu ieşirea de la guvernare, întârziind dezbaterea Ordonanţei 37/1997 în Senat. UDMR se aliază în Senat cu ApR, care îi susţine toate cererile. În acest timp, Ordonanţa 37/1997 se aplică, iar UDMR câştigă timp. 4 septembrie – Într-o declaraţie făcută la Consulatul ungar de la Cluj-Napoca, şeful diplomaţiei ungare a afirmat că Ungaria va intra în Uniunea Europeană, dar nu şi România. 5 septembrie – Consiliul Reprezentanţilor UDMR, întrunit la Cluj-Napoca, hotărăşte ieşirea de la guvernare, dacă până la 30 septembrie nu se adoptă în Senat Ordonanţa 37/1997 fără modificări. UDMR cere capul lui George Pruteanu, senatorul care s-a opus privilegiilor maghiare în învăţământ şi viaţa socială. 12 septembrie – La Cernatul de Jos, jud. Covasna, „radicalii“ UDMR (Laszlo Tökes, Imre Borbely şi altii) ţin sub presiune Guvernul României, cerând „autonomie pentru secui”, „dublă cetăţenie” etc. Preşedintele de onoare al UDMR, László Tökes, cere ca Transilvania să fie o unitate teritorială independentă în cadrul Statului Român. 17 septembrie -În Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca, preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, ţine un discurs împotriva „Statutului de autonomie al Ţinutului Secuilor“ elaborat de Jozsef Csapó, senator UDMR, prin care judetele Harghita şi Covasna şi o parte din judeţul Mureş se prevede că vor deveni o regiune autonomă maghiară. Octombrie 1 octombrie – Se profilează un puci la Congresul al V-lea al UDMR, reluându-se o veche dispută între aripa „moderaţilor“ şi a hiperextremistului Ádám Katona, şeful „Iniţiativei Maghiare“ din Ardeal. 7 octombrie – La Congresul UDMR, cele două aripi, a „moderaţilor“ în frunte cu Belá Marko şi a „radicalilor“ în frunte cu László Tökes, îşi manifestă o singură voinţă în ceea ce priveşte obiectivele fundamentale ale UDMR. 23 octombrie – Premierul ungar Gyula Horn, aflat în vizită în România, obţine de la Victor Ciorbea promisiunea de a se înfiinţa o universitate maghiară în România, în alt oraş decât Clujul. UDMR şi consilierii săi din Odorhei pun la punct, cu prilejul vizitei premierului Gyula Horn în România, un plan privind ocuparea Orfelinatului românesc şi a schimbării destinaţiei clădirii conform intereselor maghiare, cu concursul Budapestei. 28 octombrie – O delegaţie parlamentară PDSR-PUNR-PRM, condusă de vicepreşedintele Camerei Deputatilor, Adrian Năstase, a efectuat o vizită în judeţele Harghita şi Covasna. Cu acest prilej, episcopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan declara: „Dacă nu vom fi susţinuţi, teritoriul se pustieşte. Avem de-a face cu o Insulă a Şerpilor, nu în Marea Neagră, ci în inima României. O vom pierde oare şi pe aceasta?!“ Noiembrie 19 noiembrie – Încep în Senat dezbaterile pe marginea Legii Învăţământului. Decembrie Inspectoratul şcolar din jud. Covasna a comandat în Ungaria o hartă a României cu denumirile ungureşti şi a distribuit-o, apoi, tuturor şcolilor din Covasna, cheltuind 639 milioane lei din Bugetul Statului Român, pe un material didactic revizionist . 4 decembrie – „Initiaţiva maghiară din Ardeal“ se pronunţă pentru un sistem de învătământ independent în limba maghiară, arătând că guvernul Ciorbea nu prevede nimic „pe termen lung” în acest sens. 8 decembrie – Autorităţile locale din Odorhei, alcătuite din udemerişti, îl lasă, efectiv, în stradă pe secretarul general al Guvernului României, Remus Opriş, deplasat la faţa locului în mod oficial. UDMR a voit să arate că Guvernul României nu are nici o autoritate în Covasna şi a demonstrat-o. 11 decembrie – La Tg. Secuiesc, membrii UDMR din Consiliul local au adoptat trei Hotărâri – 94, 95, 96 – prin care se schimbau 25 de nume româneşti de străzi, se impunea limba maghiară ca limbă unică pentru funcţionarii Primăriei, iar documentele Primăriei să fie scrise în limba maghiară. Numele româneşti de străzi ca Independenţa şi 1 Decembrie 1918 au fost înlocuite cu nume istorice exclusiv ungureşti. Tendinţa separatistă este evidentă. Anul 1996 ——— continuare ——— Anul 1998 - See more at: ro.altermedia.info/minoritati/cartea-neagra-a-udmr-%E2%80%93-actiunile-antiromanesti-1997_23171.html#sthash.XGoVxVE1.dpuf
Posted on: Mon, 12 Aug 2013 23:40:10 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015