Ce mai spune presa de limba maghiara din Romania? Articolul: "Hotărârea de la Alba-Iulia să fie cuprinsăîn constituţie ! / Trăiască 1 decembrie?" Pe parcursul revizuirii Constituţiei, legea fundamentală a României să fie completată cu hotărârea din 1918 de la Alba-Iulia - a propus fracţiunea minoritară a parlamentului din Bucureşti. Iniţiativa se bucură de susţinerea UDMR - a anunţat Kelemen Hunor. Picanteria comunicatului este că ministrul român de externe a anunţat anterior: poziţia ţării adoptată faţă de Kosovo urmează să fie revizuită. Preşedintele uniunii a declarat MTI: invocarea documentului istoric este importantă tocmai pentru acele părţi din declaraţie care vizează minorităţile. În cadrul adunării naţionale de la 1 decembrie 1918, românii din Transilvania, Banat şi Ungaria au adoptat - invocând dreptul lor la autodeterminare - o hotărâre despre teritoriile populate de ei, respectiv despre unirea Regatului Român, documentul promiţându-le inclusiv minorităţilor independenţa şi utilizarea liberă a limbii. Hotărârea de la Alba-Iulia a precizat: noul stat român constituit în urma unirii le va asigura popoarelor convieţuitoare o libertate naţională deplină, le va crea posibilitatea să-şi exercite ei înşişi, prin reprezentanţii lor, în propria limbă maternă, educaţia, administraţia şi jurisdicţia, şi potrivit procentului lor numeric, li se vor asigura locuri în organul legislativ şi guvernul ţării. Hotărârea de la Alba-Iulia este documentul fundamental al statului român modern, iar România îi poate mulţumi, în anumite privinţe, acestui document inclusiv pentru forma sa actuală, motiv pentru care insistăm asupra includerii sale şi în constituţie - a spus Ovidiu Gant, vicepreşedintele fracţiunii, reprezentantul Forumului Democratic al Germanilor din România. În cadrul conferinţei de presă susţinute la Sibiu, deputatul a mai precizat: la vremea respectivă, hotărârea de la Alba-Iulia a corespuns şi intereselor saşilor din Transilvania, care au declarat, pe 8 ianuarie 1919, la Mediaş, că susţin unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Grant a menţionat: România democratică a declarat ziua de 1 decembrie ca fiind sărbătoare naţională, ca urmare, nu există niciun obstacol ca hotărârea de la Alba-Iulia să fie inclusă în articolul nr. 1 din constituţie, care cuprinde principiile fundamentale privind organizarea statului român. Regiunea Kosovo va fi recunoscută? După ce premierul Victor Ponta a abordat tema respectivă pe la mijlocul săptămânii trecute, deja vineri, 19.04.2013, ministrul de externe Titus Corlăţean a afirmat: nu este exclus ca România să-şi revizuiască poziţia de respingere manifestată până acum faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo. Este vorba despre un pas important făcut preliminar congresului PSD de la sfârşitul săptămânii, deoarece la vremea respectivă, în România, declaraţia de independenţă a Kosovo a generat acuzaţii lansate la adresa maghiarimii. Bucureştii au reacţionat la recunoaşterea noului stat din Balcani ca acesta fiind un risc la adresa securităţii naţionale, având temerea că măsura respectivă ar putea contribui la radicalizarea maghiarimii din Transilvania, îndemnând-o la separare. Parlamentul European a adoptat, joi, 18.04.2013, prin vot majoritar, un raport vizând perspectivele privind integrarea europeană a Kosovo, în care cere statelor membre să recunoască independenţa regiunii din Serbia. Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 76, 22.04.2013;
Posted on: Fri, 30 Aug 2013 15:17:51 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015