Cele douăzeci și unu de ferestre Cetatea simbolizează ideea de unitate, de univers ocrotitor, în care oamenii sunt aduși laolaltă într-un edificiu protector. În picturile Sorinei Iuganu cetatea comuniunii devine cetatea însingurării. Fin observator, artista descoperă un loc dezumanizat, supus alienării, în care locuitorii se retrag în propria-i carapace, asemenea unui melc, după ploaie. Sorina Iuganu ilustrează cetatea raportându-se la formula vechiului „turn Babel”. Singura posibilitate de ieșire din acest „babilon” este fereastra, unica legătură cu ceea ce se întâmplă înafara ei. Fereastra devine legătura cu propriul lăuntru, conexiunea cu divinitatea sau puntea către ceilalți. În încercarea ei de a salva cetatea, Sorina translatează în pictură, întruchipări ale visului și iubirii, prin personajele himerice. Prin fiecare din „Cele douăzeci și unu de ferestre”, artista invită privitorul la exerciții de salvare a cetății. Raluca Băloiu, istoric de artă
Posted on: Thu, 08 Aug 2013 17:14:09 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015