Comuna Cumpăna continuă să ducă mai departe, aşa cum a fost lăsat de la străbunii satului, tradiţia şi obiceiurile populare, sărbătorind munca, pământul şi pe acei care au înţeles că doar trudind şi crezând în Dumnezeu pot face cinste existenţei lor. De 11 ani, primarul Mariana Gâju adună la Cumpăna toţi fii satului în una dintre cele mai mari sărbători populare ale judeţului, marcând ziua recoltei. Anul acesta, sute de invitaţi din ţară şi străinătate, ansambluri folclorice, meşteri populari şi oameni dragi satului românesc cinstesc la Cumpăna rodul pământului. Despre această sărbătoare, dar şi despre problemele cu care se confruntă Cumpăna, am stat de vorbă cu primarul Mariana Gâju. - Festivalul Internaţional „Rodul Pământului - Zilele Recoltei la Cumpăna” a ajuns la cea de-a 11 ediţie. A devenit o sărbătoare de tradiţie? - Este mai mult decât o tradiţie. Este o sărbătoare a tuturor celor care trăiesc de pe urma pământului. Anul acesta, avem prezenţi tot ce înseamnă agricultură, de la fermieri, pomicultori, viticultori, până la crescători de animale şi apicultori. Ceea ce este frumos, este faptul că ni se alătură meşteşugari începând de la Horezul, Harghita, Hunedoara, Piatra Neamţ, Suceava, Prahova, din regiunile cele mai frumoase ale României, care îşi expun covoarele frumos ţesute de mâinile gospodinelor şi care prind în tabloul lor florile României, renumitele vase de Horezu. Avem, de asemenea, sculpturi în lemn de Harghita, mileurile lucrate de mâinile gospodinelor din Ardeal. Avem, totodată, producători de carne, nu numai din judeţul Constanţa, ci şi pe renumiţii maramureşeni, care au venit să ne încânte cu produsele lor specifice. Vreau să vă spun că ne-am dorit să avem aici la Cumpăna tot ce înseamnă agricultură, pentru că am credinţa că pâinea cea de toate zilele este cea mai de preţ pentru noi, românii. Unii spun că sunt vise, însă sunt realizări posibile pentru că pământul bun pe care îl are ţara noastră nu îl au alte ţări. - Dar totuşi, agricultura românească este de subzistenţă, nicidecum una profitabilă. - Noi trebuie să punem la punct ceea ce înseamnă sistemul de irigaţie, de care se vorbeşte de 23 de ani, cel puţin aici în Dobrogea. Noi trebuie să avem grijă să solicităm guvernanţilor să nu uite de această investiţie majoră, care este irigaţia. Se ştie că acolo unde privatul a accesat fonduri europene şi a irigat pământul, acolo producţie s-a făcut chiar record. Tocmai de aceea, eu, ca fiică a pământului din Cumpăna, născută, crescută aici unde creşte firul ierbi , întotdeauna voi susţine proiectele care sunt bazate pe agricultură. Chiar dacă localitatea Cumpăna este situată la 5 km de Constanţa şi peste 60 la sută din forţa activă de muncă nu lucrează în agricultură. Mai avem 3800 de hectare care sunt lucrate de 11 asociaţii agricole. - Sunt mulţi orăşeni care s-au mutat de la Constanţa la Cumpăna. Ei nu vor agricultură, ei vor linişte şi verdeaţă... - Aşa este. Acum, Cumpăna nu este nici ţară, nici oraş. Sunt mii de oameni care şi-au făcut, în ultimii ani, casă la Cumpăna, venind de la oraş. Ei vor civilizaţie, floricele şi piscine, aer curat şi linişte. Însă, totodată, sunt şi vechii locuitori, fii ai satului, care nu concep să nu-şi crească porcul, vaca sau găinile în curte. Iar eu trebuie să îi împac pe toţi. De aceea, a trebuit să îi ajutăm pe tinerii crescători de animale să-şi facă micro-ferme la 1 km distanţă de comună. Primăria le-a pus la dispoziţie terenul, atât cât am avut, de la 1.000 la 3.000 de mp de fiecare. - Cum reuşiţi, din punct de vedere administrativ, să faceţi faţă expansiunii comunei? - Foarte mulţi constănţeni au ales să-şi stabilească domiciliul în comuna Cumpăna. Din păcate, unii dintre aceştia au construit casa, dar nu locuiesc în ea şi este călcată de hoţi. În fiecare săptămână există plângeri în acest sens. Din cauza numărului redus la poliţia naţională, poliţiştii din comună nu fac faţă hoţilor. Ce să fac cu trei oameni? În organigramă figurează opt. De-a lungul a 13 ani de când sunt primar am tot plâns pe la toate uşile şi am cerut un număr mai mare de poliţişti pentru comuna Cumpăna, care are 15.000 de suflete. Niciun răspuns. Maşina pe care o au în dotare trebuie să patruleze pe 156 de străzi, 102 km de urmărit, 5.000 de gospodării. Comuna Cumpăna are poliţia locală, fosta poliţie comunitară, cu 11 salariaţi în organigramă care fac echipă mixtă cu poliţia naţională şi punem şi noi la dispoziţie maşina din dotare, dar tot nu reuşim să stăvilim hoţiile. Nu sunt doar lucruri frumoase la Cumpăna, sunt lucruri grele care sunt greu de gestionat, cu oameni neînţelegători care nu pot să-şi taie iarba din curte, spun „să vină Primăria să taie iarba de la poartă”. Primăria taie iarba de pe şoseaua princi-pală a comunei, care duce la toate instituţiile. Oamenii acuză Primăria că face curăţenie preferenţial. - Cu toate acestea, colegii primari, mai în glumă mai în serios, spun că majoritatea proiectelor din judeţul Constanţa ajung la Cumpăna. Ce proiecte sunt în derulare acum? - De doi ani de zile a început construcţia Centrului Medico-Social în localitate unde vor funcţiona opt cabinete medicale: medici de familie, pediatrii, stomatologi, până la cabinete de analiză medicală. Centrul de permanenţă medicală care funcţionează 24 de ore din 24, va funcţiona tot în acest centru. Acesta este un proiect care are termen de finalizare în luna octombrie a anului 2013. Tot în acest an, în comuna Cumpăna se construiesc 64 de apartamente ANL pentru tineri, finanţarea fiind acordată de Bucureşti. Apartamentele sunt acordate tinerilor de la 18 la 35 de ani. Lipsa fondurilor financiare a făcut ca aceste lucrări să fie încetinite. Ele se execută chiar dacă aveau termen de predare în august, anul acesta. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să fim în stare să predăm la finele anului măcar 32 de apartamente. Tot în acest moment, la nivelul comunei Cumpăna se lucrează la un proiect început în urmă cu 3 ani, în ritmul melcului, fir de apă derea Cumpăna. Lucrarea are valoarea de 4 milioane de euro, realizată şi finanţată de Apele Române. Firul de apă trebuie taluzat, trebuie înţepenit să nu existe alunecări de teren, trebuie construite poduri. De asemenea, avem în executare proiectul „Extindere reţea de alimentare - canalizare“, în valoare de 4,8 milioane euro, şi înlocuire, modernizare a reţelei alimentare cu apă, veche de peste 50 de ani. Această finanţare nu vine din fondurile comunei Cumpăna, ci din Programul Operaţional Sectorial de Mediu, pentru care, prin hotărâre de Consiliu Local, şi primarul comunei Cumpăna face parte din consiliul de administraţie al societăţii RAJA. Pentru asta, şi primarul comunei Cumpăna este declarat incom-patibil. Termenul de finalizare al acestei lucrări este până la finele anului, sperăm că şi vremea ne va ajuta. Săptămâna viitoare va fi anunţat câştigătorul licitaţiei pentru construcţia campusului şcolar, care are valoarea de 8,5 milioane euro. - Aveţi probleme cu continuarea investiţiilor din lipsa fondurilor? - Cea mai mare durere a comunei Cumpăna în acest moment, sunt lucrările care sunt începute pe 4,8 km de drumuri: pietruire şi asfaltare drumuri. Unde 20 de străzi sunt afectate de escavarea pământului şi a pietrei. A trebuit să escavăm pietrişul pentru a nu ne ridica prea sus şi să nu intre apa în curţile oamenilor. Piatră a fost pusă peste aceste drumuri, dar finanţarea proiectului de la Ministerul Dezvoltării Regionale a fost oprită . Şi de aceea au fost oprite şi lucrările. Cumpăna este îndreptăţită să aibă finanţarea acestui proiect, urmare a faptului că au început să fie executate lucrările. Plătit doar 30 la sută în anul 2012 şi de atunci deloc. cugetliber.ro/stiri-politica-cumpana-de-la-sarbatoarea-pamantului-la-proiecte-de-milioane-de-euro-191496
Posted on: Sat, 21 Sep 2013 11:16:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015