Când iubesc niciun univers nu este de neatins Privesc imensitatea nopţii prin telescopul inimii Precum un martor incomod Numai bun de şters din acte Întins sub stele brazdã neîntoarsã Împart infinitul în pãrţi egale De nedemonstrat Întotdeauna mai rãmâne de încã un univers Oricât m-aş delimita de fiecare datã Rãsucind teoria haosului în floarea de cireş Simetria nesfârşirii nu are nimic comun cu iarba Poate doar cu verdele acesta înnebunitor Precum un strigãt aruncat cerului Tril nescris pe nici un portativ Muzica pe care ne strãduim sã o pãtrundem În lipsa aripilor zidim cuiburi În aşteptarea mãiastrelor Pãsãrile de foc ştiu ceva despre cum se nasc universurile Îmi cântã balada firului de pãpãdie Iar eu presez timpul sã-mi încapã Când suntem departe În lipsa iubirii toate imensitãţile sunt inutile
Posted on: Thu, 18 Jul 2013 20:21:46 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015