DE UNDE VINE CIVILIZAŢIA HOŢIEI ÎN ROMÂNIA? (Fragment reîntitulat după “Ocărâtoarea mită a românilor” – via Adevărul.ro) 20 iulie 2013 la 12:35 În România, a patra cea mai coruptă ţară dinUniunea Europeană, conform studiului Transparency International pe 2012, e greude găsit un specialist în corupţie. Oamenii de ştiinţă încep dialogul cu un avertisment sincer: „N-am studiatdomeniul“. E un paradox: ne lovim zilnic de această plagă, vorbesc străinii,vorbim şi noi, ne afectează viaţa de zi cu zi, dar puţini sunt cei care au pus-osub lupa ştiinţei. Sociologul Constantin Schifirneţ, profesor laFacultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la SNSPA şi blogger „Adevărul“,găseşte explicaţii interesante pentru particularităţile „ticăloşiei“ seculare afuncţionarului român. „Există un context geopolitic favorizant, care a împinsmentalităţile către această stare de lucruri. În primul rând, ţările românen-au avut niciodată alte teritorii sub ocupaţie, care să asigure capital dinexterior. Miza a fost, permanent, această resursă internă limitată, mai mereusub presiune externă. De aici, lupta pentru accesul la buget. Acesta este, printradiţie, unica sursă sigură de îmbogăţire în România. În plus, secole de-arândul, pacea şi funcţiile s-au cumpărat în ţările române. Asta creează un obicei“,spune Schifirneţ. Totul pleacă, până la urmă, de la structura statului român:„Această mentalitate ţine de cadrul instituţional. România nu a avut şi nu areo birocraţie reală, în înţelesul celei occidentale, al celei franţuzeşti, ca săfim exacţi, pentru că noi de acolo ne-am inspirat“. Corupţia nu e un fenomenromânesc, ţine să precizeze profesorul Schifirneţ, dar aici amploarea eaccentuată de nişte factori locali. Timpul avut la dispoziţie de România afost, întotdeauna, scurt. „Noi, ca stat, n-am fost lăsaţi niciodată să ducem unproiect până la capăt. Şi asta a afectat mentalitatea colectivă“, explicăsociologul. Pentru a evolua şi maturiza, o societate are nevoie de perioade detimp în care să existe continuitate, stabilitate, pace, o anumită predictibilitatea viitorului. România n-a avut niciodată la dispoziţie aceste răgazuri. Înscurtele intervale dintre războaie, invazii sau crize economice, conducătoriiţării noastre s-au concentrat pe marile proiecte naţionale: independenţa,întregirea teritorială. Proiectulreformei interne, acela al emancipării populaţiei şi al progresuluicivilizaţiei, a fost lăsat în plan secund. Istoricul Marius Diaconescu, profesor laFacultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi specialist în istoriemedievală, spune că nu cunoaşte vreo mărturie documentară care să vorbeascădespre cinstea şi respectul faţă de legi al locuitorilor de pe acestemeleaguri, cu o singură excepţie: perioada lui Vlad Ţepeş. Diaconescu explicăinstituţionalizarea corupţiei şi perpetuarea de-a lungul secolelor prin lipsaautorităţii: „Documente şi mărturii ale vremii atestă că, în perioada lui VladŢepeş, legea chiar era respectată în Ţara Românească. Există o legătură cauzalăîntre duritatea cu care domnitorul acesta a sancţionat hoţia, corupţia,trădarea şi diminuarea acestor fenomene. De aceea a rămas şi legendar înmemoria poporului. Sigur, nu vom cădea în capcana clişeelor şi a demagogiilordin ultimii ani, însă lucrurile aşa au stat atunci, regulile s-au respectatpentru că oamenilor le era frică să le încalce“. Soluţia pare mai simplă decâtne imaginăm: „Cheia spre diminuarea corupţiei e o atitudine intransigentă astatului în faţa tentativelor de a fi eludată legea. Nici în Occident nu a fost altfel până în urmă cuun secol sau două. Larigoarea de acum s-a ajuns tot prin impunerea cu forţa a legii. Conştiinţa s-aformat şi cu ajutorul pedepselor şi al educaţiei“. Respectarea legii s-aobţinut în perioada lui Ţepeş prin frica de pedeapsă. Medievalistul acceptă ideea că biserica ortodoxă a jucat şi încă joacă unrol neplăcut în perpetuarea corupţiei şi găseşte cauze concrete, istorice: „Da,patriarhiile ortodoxe sunt afectate, într-un grad înalt, de acest flagel, n-arerost să ne ascundem, ştim cu toţii acest lucru. Până la un punct, şi bisericacatolică a avut aceeaşi problemă cu corupţia ca şi cea ortodoxă. Diferenţa aînceput să se facă în urmă cu aproximativ 4-500 de ani. Începând din secolul alXVI-lea, reforma iniţiată de Martin Luther, izvorâtă tocmai din acestenemulţumiri ale poporului faţă de practicile bisericii catolice, a pus opresiune foarte puternică atât pe papi, cât şi pe cler. Schisma protestanţilora obligat biserica catolică să se autoreformeze. Din păcate, în ortodoxism n-aexistat o asemenea presiune, iar consecinţele se văd“. „Schimbarea va durageneraţii“ Marius Diaconescu ţine însă să contreze cu argumente contribuţiagrecilor în general la răspândirea corupţiei în ţările române. „În primul rând,nu trebuie să credem tot ceea ce scriau domnitorii valahi în secolul alXVII-lea. Trebuie să ştim că şi atunci, ca şi acum, era o luptă dură pentruputere. Iar edictele prin care diverşi domni îi acuzau pe greci şi chiar îiexpulzau din ţară erau doar justificările unor răfuieli politice. Grecii veneauaici, cumpărau moşii, se căsătoreau aici, ajungeau la dregătorii şi chiar ladomnie, deveniseră nişte competitori puternici pentru boierii autohtoni, carenu vedeau cu ochi buni această concurenţă. Aşa că, în anumite momente, s-aufolosit de prilejuri pentru a-şi elimina rivalii“, spune Diaconescu. Nicifanarioţii nu au fost chiar atât de răi, susţine Diaconescu. „Pentru cei dinFanar, domnia în ţările române era o afacere. Veneau aici pentru a-şi recupera investiţia şipentru a strânge avere. Deci nu aveam la ce să ne aşteptăm. Dar să ştiţi căn-au fost toţi răi. Pentru ţările noastre, care erau izolate din cauzadominaţiei turceşti, ei au fost nişte legături cu epoca Renaşterii dinOccident. Erau şi oameni învăţaţi care, mai ales în prima parte a anilor 1700,au încercat unele reforme, au iniţiat schimbări în acord cu ceea ce se întâmplaîn lume. Constantin Mavrocordat a fost unul dintre ei. Apoi, mai târziu,Alexandru Ipsilanti. S-aurmărit descentralizarea, reducerea puterii boierilor, introducerea unor coduride legi, profesionalizarea funcţionarilor. Boierii au fost cei care s-au opus,pentru că nu acceptau să-şi piardă privilegiile. “ Există posibilitatea calucrurile să se schimbe? Da, crede Diaconescu, aruncând o privire de-a lungulveacurilor, dar nu radical şi nu într-un timp scurt. Un român, bulgar sau grecnu va ajunge niciodată să gândească şi să acţioneze precum un german sau unsuedez. O meteahnă atât de veche precum corupţia se va atenua în generaţii:„Prezenţa României într-un cadru organizatoric larg, precum Uniunea Europeană,va duce, treptat, la impunerea unor reguli care acum încă sunt adoptate doarformal. Sunt factori puternici care acţionează concertat pentru schimbareamentalităţii. Milioane de români care merg mai ales la muncă sau la studii înOccident iau contact acolo cu o altă disciplină, rigoare, cu o altămentalitate. Unii o adoptă şi se se întorc aici. Este şi o presiune legislativăputernică, multe dintre legile impuse acum de Uniunea Europeană vor sfârşi prina fi însuşite de români, indiferent de opoziţia de moment a clasei politice.Dar ameliorarea aceasta va dura generaţii“. Există o legătură cauzală între duritateacu care Vlad Ţepeş a sancţionat hoţia.şi diminuarea acestui fenomen. Regulile s-au respectat de frică. MariusDiaconescu, istoric Secole de-a rândul, pacea şi funcţiile s-au cumpărat. Asta creează un obicei. La noi, de la vlădică la opincă, toatălumea fură. Şi de aceea şi copiii fac la fel! Iar dacă nimeni nu mai aremoralitate, nu mai au nici copiii. (…) Istoricul Neagu Djuvara crede că e necesarăimplicarea preşedintelui ţării şi elaborarea unui plan în învăţământ pe 20 deani. Foto: Eduard Enea Istoricul Neagu Djuvara spune că, în această tristăconsevenţă a poporului român, a existat o ruptură mai recent, tot sub influenţaOccidentului de care-şi leagă speranţele şi Diaconescu. „Veacul al XIX-lea afost unul destul de fericit. La începuturile României, de la 1859 şi chiar maidevreme, odată cu ultimii domni pământeni din ţările române, Ion Sturdza şiGrigore Ghica, lucrurile au început să se schimbe aproape miraculos. Subinfluenţa Occidentului, care la vremea aceea însemna Franţa, a ideilor născuteacolo, partea intelectuală a boierilor noştri, negustorii bogaţi intraţi încontact cu civilizaţia de acolo au dat tonul unei reforme a mentalităţilor.“Într-un interviu acordat anul trecut pentru „Weekend Adevărul“, Djuvaramenţiona că această mentalitate de hoţi a românilor a fost încurajată decomunism şi de cei care l-au continuat după 1990. Istoricul găsea cauza şioferea şi soluţia pentru remedierea acestei catastrofe. „Am să vă spun un lucrusupărător: la noi s-au dezvoltat mai rău decât oricând, în ultimii 60 de ani decomunism, hoţia, trişarea, minciuna! La noi, de la vlădică la opincă, toată lumea fură. Şi de aceea şi copiiifac la fel! Iar dacă nimeni nu mai are moralitate, nu mai au nici copiii.“ Istoricul are şi o sugestie pentru Traian Băsescu:„Dacă aş fi preşedinte al Republicii, aş face o mare adunare de învăţători şiaş spune că pentru 10-20 de ani să se pună accentul, din şcoala primară, pecinste! La noi, ideea de aşmecheri e considerată nu doar normală, dar aproape o datorie! Copiii ăştiasigur că trişează, pentru că ei sunt necinstiţi din educaţie. Pentru termenlung, trebuie să schimbăm mentalitatea, încă de la şcoala primară. Să-i învăţămcă una din cele 10 porunci este «să nu furi»!“. „Ca să supravieţuiască, ţăraniiau furat“ Decăderea moravurilor în România s-a accelerat odată cu instaurareacomunismului, după 1945. Nu numai Neagu Djuvara depune mărturie. Pictorul Ştefan Câlţia (71 de ani) disecă boalasocietăţii româneşti cu puterea analitică a intelectualului care a urmărit, pede plin conştient, procesul de degradare. „Unul dintre programele cu care au venit aici ceicare s-au instaurat în ’47 a fost acela de a distruge elitele, de la cei desus, până la cei din sat. Toţi şi-au declarat proprietăţile, iar cine a fostharnic a fost scos din sat, înnebunit şi terminat“, a explicat Ştefan Câlţiaîntr-un interviu publicat în acest an în „Weekend Adevărul“. Puterea exempluluifurnizat de Câlţia este grăitoare: „În ’64, am fost profesor de desen în satulŞercaia, lângă Făgăraş. Alt lucru impus de comunişti, lucru care a distrussatul, a fost colhozul. Colhozul însemna următorul lucru: locul unde eu amînvăţat prima dată să fur. În satul meu, fiind un sat pe coastă, străzile eraucu sens unic, pentru că veneau care multe cu bucate în sus şi în jos şi voiausă evite să se întâlnească pe drumul acela îngust. În satul acesta, cuiva i-a venit ideea astateribilă: aduceam apă acolo, la arie, unde treierau oamenii. Nimeni nu s-a mirat de ce cărăm atâta apă.De fapt, deşertam damigeana şi o umpleam cu grâu şi mergeam acasă şi orăsturnam. Lângă lăzile alea goale în care se ţinea grâul cu ani în urmă, noireuşisem să strângem o grămăjoară de grâu şi eram fericiţi. Eram prima datăfericiţi că am furat! De atunci încoace, ţăranii, ca să supravieţuiască, au totfurat. Şi deveniseră nişte hoţi de pe propriul pământ“. Alt lucru impus de comunişti, lucru care a distrussatul, a fost colhozul. Colhozul însemna următorul lucru: locul unde eu amînvăţat prima dată să fur. România, locul 25 din 28 în UE conform indexului corupţiei din 2012întocmit de organizaţia Transparency International, România ocupă locul 29 din43 de ţări europene monitorizate. Cel mai bine la acest capitol stau ţărilenordice – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia – şi Elveţia, iar cel mai prost– cele ex-sovietice, balcanice şi caucaziene. Dintre ultimele 15 ţări înaceastă ierarhie, 11 sunt ortodoxe, două musulmane, una catolică şi Bosnia,musulmano-ortodoxă (peste 80 la sută). În clasamentul Uniunii Europene(inclusiv Croaţia), România ocupa anul trecut locul 25 din 28, fiind mai„curată“ decât Italia, Grecia şi Bulgaria. Indexul corupţiei este întocmit deTransparency International pe baza unui complex de indicatori furnizaţi de 13instituţii independente.
Posted on: Sat, 20 Jul 2013 09:42:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015