DEFINITIE Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. SCOP • Explorator -recoltarea sangelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice, si bacteriologice • Terapeutic -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare 300-500 ml in EPA, HTA LOCUL PUNCTIEI -v. de la plica cotului (bazilica si cefalica), unde se formeaza un „M” venos prin anastomozarea lor -v. antebratului -v. de pe fata dorsala a mainii -v. subclaviculare -v. femurale -v. maleolare interne -v. jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic) PREGATIREA PUNCTIEI • Materiale -de protectie – perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza -pentru dezinfectia tegumentului tip I (cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul timp de 30 sec) -instrumentar si materiale sterile – ace de 25-30mm protejate cu caracase bicolore si tuburi, diametrul 6/10, 7/10, 10/10mm (in functie de scop), seringi de capacitate (in functie de scop), pense, manusi chirurgicale, tampoane, holder -alte materiale – garou , eprubele uscate si etichetate, tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale, cilindru gradat, leucoplast, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala (materialele se vor pregati in functie de scopul punctiei) • Pacientul PSIHIC : se informeaza asupra scopului punctiei, i se explica in ce consta tehnica, i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii FIZIC (pentru punctionarea venelor bratului si antebratului): -recoltarea se face dimineata „a jeune” -pacientul se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru persoana care executa punctia, respectiv decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in abductie, supinatie si extensie maxima, sau sezand pe scaun cu membrul superior in aceeasi pozitie. EXECUTAREA PUNCTIEI Se aduc materialele langa patul bolnavului, se dezbraca bratul, se protejeaza patul cu musama si aleza sub care se pune pernita. Asistenta medicala: -Se spala pe maini cu apa si sapun -Imbraca manusile sterile -Pregateste seringa sau acul cu holder -Examineaza tegumentele ptr. a depista eventualele modificari ale acestora (plagi, cicatrici) -Examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului -Aplica garoul la o distanta de 7-8 cm desupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa nu opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera -Se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente -Palpeaza locul punctiei cu indexul mainii stangi -Dezinfecteaza cu alcool medicinal locul punctiei -Dupa evidentierea venei de punctionat palpeaza inca o data traiectul venei dupa care dezinfecteaza din nou zona. -In cazul recoltarii sangelui cu ac si seringa, prinde cu mana dreapta seringa intre policele si celelalte degete fixand cu indexul amboul acului, iar cu indexul mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si exercita o compresiune si o tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus -Acul se introduce cu bizoul in directia curentului sangvin in directia axului longitudinal al venei, in mijlocul acesteia -Punctionarea venei cu acul se face mai intai la un unghi de insertie de aproximativ 30grade, apoi cand trece de peretele venos se schimba directia acului si se impinge acul in lumenul venei 1-2 cm -Se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa -Cu mana stanga se trage pistonul seringii recoltandu-se cantitatea de sange necesara pentru determinarile indicate de medic (5-10 ml sange simplu) . -In cazul recoltarii sangelui cu ajutorul sistemului vacutainer introduce tubul in holder, apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in holder si astfel va fi stapunsa diafragma gumata a dopului -Dupa ce incepe sa curga sangele in vacutainer se cere pacientului sa desfaca pumnul -Se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangelui inceteaza -Se scoate vacutainerul asigurandu-se fixitatea sistemului ac-holder -Daca este cazul, se introduce un nou vacutainer prin miscari de impingere-rotatie -Cand se introduce ultimul vacutainer, se desface garoul -Dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor laterale -Se retrage brusc din vena sistemul ac-holder, iar la locul de patrundere al acului se aplica un tampon compresiv imbibat cu solutie dezinfectanta -Se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala -Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita pentru amestecarea sangelui cu anticoagulantii/aditivii respectivi; agitarea se face prin rasturnarea blanda si completa (la 180 grade) a tubului, de 8-10 ori, fara a se produce spuma. O agitare energica produce hemoliza plasmei si activarea coagularii facand proba improprie efectuarii analizei -Inainte ca asistenta sau pacientul sa paraseasca camera de recoltare, asistenta va verifica hemostaza la locul punctiei si va aplica un plasture de protectie -In cazul in care sangerarea continua, se mentine presiunea la locul punctiei si se aplica un bandaj compresiv. Daca inca dupa 5 min nu se opreste sangerarea, pacientul se aseaza in clinostatism cu pozitionarea membrului superior punctionat in pozitie ridicata si se anunta medicul -Asistenta se spala pe maini cu apa si sapun -Utilizarea acestei metode de prelevare asigura confortul pacientului, calitatea probei de sange, securitatea personalului medical. INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI -se face toaleta locala a tegumentului -se schimba lenjeria daca este murdara -se asigura o pozitie comoda in pat -se supravegheaza pacientul PREGATIREA SANGELUI -sangele recoltat se amesteca sau nu cu substantele anticoagulante, eprubetele se eticheteaza, se completeaza formularul de trimitere si se trimite la laborator imediat REORGANIZA-REA LOCULUI DE MUNCA -se aduna instrumentele utilizate -se sterg urmele de produse biologice -acele utilizate se depun in containerul destinat. DE STIU: • Pentru evidentierea venelor: -se fac miscari in sensul circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii pe fata anterioara a antebratului -se introduce mana si antebratul in apa calda -pentru evidentierea venelor la care nu se poate aplica garou se face o presiune digitala pe traiectul venei desupra locului punctiei (in sensul circulatiei venoase). • Pentru punctionarea venelor jugulare, pacientul se aseaza in decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lasat sa atarne. • Prin punctia venoasa se pot fixa, pe cale transcutanata, catetere din material plastic. Cateterul este introdus in lumenul acului cu care se face punctia. Dupa punctionarea venei, acul se retrage ramanand numai cateterul. Se utilizeaza numai materiale de unica folosinta. DE EVITAT: -punctionarea venei din lateral -punctionarea venei cu acul avand bizoul in jos -manevrarea incorecta a instrumentarului steril -atingerea produsului recoltat (punctia creand o legatura directa intre mediul exterior si sistemul vascular pot intra si iesi germeni patogeni) -flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului, ptr ca impiedica inchiderea plagii venoase, favorizand revarsarea sangelui. ACCIDENTE INTERVENTIILE ASISTENTEI 1.Hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos) -se retrage acul si se comprima locul punctiei timp de 1-3 min 2.Strapungerea venei (perforarea peretelui venos) -se retrage acul in lumenul venei 3.Ameteli, paloare, lipotimie -se intrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna, se anunta medicul.
Posted on: Thu, 27 Jun 2013 18:00:53 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015