DILEME SI OPTIUNI DE STRATEGIE POLITICA Romania la rascruce Doua evenimente statale din istoria contemporana a Romaniei marcheaza existenta sa ulterioara, vara anului 1940 si 23 august 1944. Aici, parerile istoricilor romani s-au impartit pe doua optiuni, manifestate la vremea respectiva si de catre politicieni. Optiunile politice de strategie aveau ca implicatii alegerea unor sisteme politice diferite totalitare, de dreapta sau de stanga reprezentate atunci de cei doi garanti, Germania si U.R.S.S. .Ambele orientari strategice ale Romaniei au actionat ca un tavalug peste societatea romaneasca , reconsiderand valori nationale si rescriind istoria tarii. Cel mai mult a profitat, in acest sens, segmentul politic ultrastangist, comunist probolsevic , avantajat de, castigarea celui de-al doilea razboi mondial de catre U.R.S.S. si aliatii sai occidentali, Marea Britanie si S.U.A , care, au tolerat aceasta situatie meschina si un atuu fantastic,prezenta armatei rosii pe teritoriul Romaniei. Dar sa explic pe rand situatia : I. Momentul –vara anului 1940 cu optiunile sale. 1. Razboi cu U.R.S.S.-ul imediat dupa ultimatumul sovietic din data de 26 iunie 1940 bazat pe solicitari diplomatice adresate Germaniei in vederea unei sustineri militare a acesteia la Nistru. Practic momentul 22 iunie 1941 ar fi fost devansat la o data uterioara inceperii ostilitatilor, in maxim 2-3 sau chiar 6 saptamani, timpul necesar pana la sosirea armatei germane in sprijinul Romaniei. In felul acesta, populatia basarabeana, avea timp suficient sa se refugieze in dreapta Prutului, iar, soarta acestora ar fi fost alta. Optiunea apartine istoricului si diplomatului Neagu Djuvara pe care-l respect si-l stimez. 2. Cedari teritoriale catre revizionisti, adaogand aici si Ungaria si Bulgaria, optiunea apartinand lui Carol al II-lea, asa cum s-a si intamplat. Optiunea a fost considerata lasa la inceput dar cea mai sigura in momentul respectiv, alminteri Romania ar fi avut sansa ca sa dispara ca stat, vezi cazul Poloniei din a II-a parte a lunii septembrie 1939.Optiunea aceasta este sustinuta de un alt istoric de marca, descendentul unei familii domnitoare importante, Dimitrie Sturdza. II. Momentul -23 August 1944 cu optiunile sale(prin excluderea continuarii razboiului alaturi de Germania). 1.Semnarea armistitiului cu U.R.S.S-ul de catre guvernul Antonescu, bazandu-se pe acceptarea pretentiilor lui Antonescu de care sovietici in data de 20 mai 1944 la Stockolm. Dupa parerea lui Neagu Djuvara, Antonescu, stia acest lucru, si, ar fi avut timp suficient sa semneze cu sovieticii armistitiu, evitandu-se evenimentul de la 23 august 1944 si implicit arestarea sa cu consecintele care au decurs de aici. In concluzie, spune Neagu Djuva, Antonescu nu a dorit sa-si asume acest lucru. Preferand sa ramana loial lui Hitler. Cealalta opinie, ce apartine istoricului D. Sturdza, care considera pe cea a lui Djuvara fantezista, motivand ca, a fost numai o intentie a sovieticilor de a castiga timp mizand pe o lovitura de stat ce urma sa inlocuiasca guvernul Antonescu , fiind cea mai avantajoasa. In ceea ce priveste partenerii discutiei pentru viitorul armistitiu, sovieticii il preferau mai bine pe Antonescu decat pe Opozitia Unita in frunte cu Regele Mihai in care aveau o incredere mai mica . 2. Semnarea armistitului cu U.R.S.S. de catre un nou guvern , bazandu-se pe faptul ca Antonescu nu o va face niciodata datorita loialitatii demonstrate fata de Hitler. Aici au fost mai multe variante de guvern, a comunistilor, a partidelor istorice si a Regelui.Numai intru in discutie care era cea mai buna solutie. Exclud pe cea sustinuta de Bodnaras cu guvern comunist, as fi inclinat pe cea cu Maniu premier dar ezitarile au demonstrate o alta realitate cu regele Mihai si guvernul Sanatescu. Ma abtin , personal, sa comentez cele doua variante cu o singura precizare, chiar daca conducerea guvernului ar fi fost luata de Maniu evolutia ulterioara a Romaniei ar fi fost aceeasi. Cauza acesteiu evolutii trebuie cautata in interesele statelor mari, Marea Britanie si S.U.A., care , au tolerat U.R.S.S.-ul, deoarece, spun ei ,nu aveau ce face la momentul respectiv. Sa Ie credem pe cuvant, sa le scuzam sau sa le condamnam ? Modelul finlandez in cele doua momente istorice, vara anului 1940 si 23 august 1944 este si el impartit cu pro si contra intre istoricii romani, el pliindu-se foarte bine pe optiunile numerotate mai sus cu 1. Motivatia celor plasati contra este faptul ca Romania mai avea inca doi dusmani Ungaria si Bulgaria, la primul moment istoric, iar la cel de-al doilea, Antonescu nu a fost Manerheim, ma refer la fermitate politica si la liniile fortificate, Namoloasa Galati si Manerheim . In rest asemanarile coincid, Romania vecin cu U.R.S.S., pierderea teritoriilor( Karelia un teritoriu intins si N-V- Transilvaniei, Basarabia ,Bucovina de N, Cadrilaterul) si regimurile politice cu conducatorii lor. Transarea acestor dispute trebuia facuta la inceputul anilor 90, fara implicatii politice( opozitia Rege-maresal),dar, niciodata nu este prea tarziu ca istoricii nostrii sa se puna deacord. 23.august 2013. Prof. Gabriel Neacsu.
Posted on: Fri, 23 Aug 2013 08:25:58 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015