DINA COCEA-in memoriam sursa:fanart.ro Traiesc clipa . Nu ma uit niciodata indarat - Dina Cocea iica a scriitorului , gazetarului si pamfletarului N.D.Cocea si a Floricai Mille ( descendenta din familia lui Constantin Mille , cunoscutul scriitor si ziarist democrat , copilul teribil al Contemporanului , cum avea sa-l numeasca George Calinescu ) , Dina Cocea s-a nascut la Bucuresti , la 27 noiembrie 1912 . Sora vitrega cu cealalta glorie a teatrului romanesc , Tanti Cocea , Dina a fost crescuta , dupa despartirea parintilor sai , in casa batranului Mille , bunicul ei matern , un veritabil patriarh , intelectual rasat , cum singura si-l aminteste . A urmat – dupa primul razboi – studii de arta dramatica la Paris , acolo unde se stabilise si matusa sa , Alice Cocea ( o favorita a publicului vremii , cea care i-a calauzit pasii spre teatru si care s-a impus atentiei scenei pariziene prin rolul din Parintii teribili ai lui Jean Cocteau , spectacol jucat de nenumarate ori la teatrul Maturins , cu un imens succes ; printre partenerii sai figurau nume celebre precum Pierre Fresnay si Harry Baur ) . Revine in tara in anii ’30 si debuteaza alaturi de Ion Iancovescu , alta stea in ascensiune a timpului ; pentru a nu compromite numele tatalui , isi alege un pseudonim : Dina Cerni . Curand va fi angajata de Compania Bulandra ; prima piesa in care are rolul principal a fost Azi si odinioara de Marcel Achard . A avut fericitul prilej de a fi partenera cu Tony Bulandra , pe care il descria astfel : actor romantic , incarcat de poezie si noblete , trecea prin viata si pe scena cu eleganta unui print oriental ; o alta memorabila intalnire a fost aceea cu George Vraca , junele prim al scenei de atunci , idolul protipendadei epocii . Pe marile ecrane , a aparut pentru prima data in comedia O noapte de pomina in 1939 , sub bagheta lui Ion Sahighian , principalul ei mentor . A urmat apoi infiintarea unei trupe de teatru personale care , din nefericire nu a avut o existenta prea lunga , fiind lichidata in 1948 ; cu toate acestea , tatal sau a mai avut sansa sa o vada jucand pe o scena particulara , intr-una din piesele scrise special pentru ea , Canalia ( partenerul ei in acest spectacol , de un real succes era Fory Etterle ) . Pentru tanara cu un instinct dramatic precis conturat , a urmat colaborarea cu o serie de personalitati ce i-au modelat si orientat viziunea scenica , indreptandu-i atentia spre crearea de personaje cu viata interioara pregnanta ( v. aportul lui Ion Sahighian , V.I.Popa sau Marieta Sadova in formarea artistei ) . In 1957 , a avut loc premiera spectacolului Apus de soare , in care actrita juca alaturi de marele Calboreanu ; in amintirile ei marturiseste ca aceasta piesa a reprezentat puntea ei de legatura cu trecutul , cu memoria colectiva .Va prelua apoi de la Aura Buzescu , rolul Mariei Stuart din tragedia omonima a lui Schiller , o veritabila provocare a genului .Nu va uita niciodata istovitoarele repetitii la Din jale se-ntrupeaza Electra a lui O ‘Neill , felul in care maestrul Finti i-a redimensionat calitatile scenice .Treptat s-au conturat partiturile sale filmice , mai ales in productii istorice : Neamul Soimarestilor , Stefan cel Mare , Cantemir sau Iancu Jianu . Vreme de un deceniu – intre 1952-1962 – a fost decanul Facultatii de Teatru , si mentorul unor reprezentanti ai generatiei de aur ( Gheorghe Dinica si Marin Moraru , Sanda Manu , Valeriu Moisescu , Radu Penciulescu , Lucian Pintilie si Dumitru Dinulescu) . Incepand din 1956 a reprezentat Romania la congrese internationale si la manifestarile organizate de ONU si UNESCO ( la Comisia pentru drepturile omului ) . A format un cuplu de legenda , model de modestie , cu sotul ei , compozitorul si dirijorul Mihai Brediceanu , considerat unul dintre principalii promotori ai muzicii enesciene . In paralel cu misiunile diplomatice a jucat in peste zece filme de lung metraj si a inregistrat peste 100 de roluri in spectacole de teatru , teatru radiofonic si pentru televiziune . Pentru intreaga cariera si indelungata activitate pedagogica a primit titlul Doctor Honoris Causa al UATC ; a devenit societara de onoare a a TNB , in 2001 . *** Este binevenita – la trecerea sa in Campiile Elizee – evidentierea personalitatii Dinei Cocea , cu luminile si victoriile sale , nu numai printr-o rememorare a tuturor rolurilor detinute , dar si prin reliefarea profundelor rezonante afective pe care acestea le-au generat in sufletele spectatorilor . Cu o inegalabila si fermecatoare maiestrie a rostirii scenice , artista a dat viata – alaturi de alti parteneri de prestigiu ca Jules Cazaban , George Calboreanu , Gheorghe Storin , Marioara Voiculescu , Maria Filotti si Grigore Vasiliu-Birlic – unor memorabile personaje , stari , atitudini , care au fost tot atatea prilejuri de meditatie , de refugiu ale spiritului , dincolo de agonia unui regim politic bastard . Intr-un timp al libertatii de tranzitie , cu nuante anarhice si teribiliste , prea sarac in repere , putem recunoaste necesitatea unei calauze care sa daruie acel imbold , spre a strabate fara teama infrangerii , coridorul unei societati in deriva . Dina Cocea a fost mereu prezenta acolo unde se purtau batalii pentru atingerea unui ideal , pentru adevar in arta , stiind ca intamplarile neasteptate , surprizele sortii apartin acelorasi iluminari ale vietii…
Posted on: Mon, 04 Nov 2013 18:46:43 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015