Dacă de-a lungul căsătoriei soţii nu sporesc în dragoste unul faţă de altul, vieţuirea lor împreună nu-şi atinge rostul, ea este neroditoare. La fel se întâmplă dacă soţii nu sporesc în dragostea şi ajutorarea celorlalţi oameni. Pentru că Dumnezeu nu a lăsat ca unirea dintre bărbat şi femeie să fie ceva închis, ci a rânduit ca prin această unire fiecare soţ să-şi deschidă persoana sa către celălalt şi către toţi oamenii. Soţii experimentează această deschidere în primul rând faţă de copii. Născând copii, ca rod al dragostei lor, părinţii intră într-o legătură foarte puternică de dragoste cu aceştia. Dacă soţii rămân într-o dragoste egoistă, şi nu doresc să includă în dragostea lor pe copii şi pe ceilalţi oameni, însăşi dragostea lor se va răci. De ce? Pentru că egoismul, dorinţa de a a-mi fi bine numai mie, duce de fapt la o izolare a mea de ceilalţi şi la pustiire sufletească.
Posted on: Mon, 29 Jul 2013 08:44:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015