De ce sunt diferite gazele de şist ? Gazele sunt un important combustibil fosil din categoria hidrocarburilor, utilizate fie pentru încălzirea locuinţelor, fie pentru producţia de energie electrică. Gazele de şist sunt tot gaze naturale, dar aflate în roci mult mai dure, care nu pot fi exploatate prin metodele clasice de extracţie. Astfel s-a ajuns ca gazele de şist să fie clasificate în aria zăcămintelor neconvenţionale, greu accesibile până în urmă cu câţiva ani. Primii care au sesizat potenţialul acestor resurse au fost americanii, iar etapa de pionierat a acestui combustibil s-a desfăşurat în statul Texas între anii 2000-2010. Resursele clasice de gaze naturale se află în aşa-numitele pungi. Pentru a le exploata, companiile de profil sapă sonde verticale, care aduc la suprafaţă preţiosul combustibil. De altfel, gazele naturale au fost descoperite odată cu petrolul, în secolul al XIX-lea, ca zăcăminte asociate, însă atunci resursele de ţiţei erau miza. Mult timp, gazele au fost pur şi simplu arse la suprafaţă, ca un reziduu, iar petroliştii erau extrem de dezamăgiţi când dădeau de câte o pungă de gaze care nu era însoţită de ţiţei. Abia apoi omenirea a realizat cât de importantă este resursa pe care o numim acum „aurul albastru“. Cum se extrag gazele de sist, ca resurse neconvenţionale de producere a energieui ? Gazele de şist se găsesc la adâncimi mari, de peste 2.500 metri. Prospectarea zonei unde se estimează că există astfel de resurse este similară cu cea clasică, adică studii ale solului şi subsolului, însă ceea ce face diferenţa este metoda de extracţie. De regulă, timp de câţiva ani, companiile utilizează unde acustice pentru a realiza radiografii ale solului. Apoi introduc vertical sonde de foraj până la straturile de şist, iar de aici încolo încep să intre în scenă tehnologii cu totul diferite. Este vorba de fracturarea sau fisurarea hidraulică, ce implică pomparea unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure. Aceste fisuri sunt apoi umplute cu nisip pentru a determina gazele să curgă. Acesta sa fie declinul zăcămintelor convenţionale? Până acum un deceniu, această tehnologie a fost folosită foarte puţin, întrucât costurile sunt uriaşe, de două-trei ori mai mari decât în cazul zăcămintelor convenţionale. Pe măsură ce tehnologia a fost modernizată şi îmbunătăţită, exploatarea gazelor de şist a devenit mai ieftină şi o proporţie tot mai mare a acestor resurse a devenit recuperabilă din roci. Avansul tehnologic a venit cu o sete din ce în ce mai mare de energie, iar declinul rezervelor tradiţionale/conventionale (extractia petrolului si a derivatelor sale) au determinat petroliştii să se uite mai bine la aceste zăcăminte !!!!
Posted on: Tue, 10 Sep 2013 15:01:30 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015