Declaraţia Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană „Proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public în folosul economiei naţionale” Academia Română îşi reafirma poziţia exprimată anterior faţă de proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. În urma mai multor discuţii şi analize, Academia Romana constată că proiectul nu reprezintă o lucrare de interes public în folosul economiei naţionale care să justifice efectele colaterale şi riscurile asociate cu acesta şi prin urmare recomandă abandonarea sa. Reamintim în favoarea poziţiei noastre, că: Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2.000 ani, prin strămutarea unei parţi a populaţiei, demolarea de clădiri (unele avînd calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire şi alte acţiuni similare este inacceptabilă pentru o societate civilizată. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale şi economice ale zonei rămînînd nerezolvate sau agravîndu-se după această perioadă. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării (estimat la circa 300) este nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar cere o soluţie de durată, bazată pe resurse regenerabile. Beneficiul economic al Statului Român (rezultat din 2% din profit ca redevenţe de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adică 34 milioane/an) – este nesemnificativ în raport cu consecinţele proiectului ţinînd cont că valoarea aurului preconizat a se extrage depăşeşte 2 miliarde de dolari. Strămutarea şi reamplasarea forţată a persoanelor care refuză să-şi vîndă proprietăţile riscă să antreneze Statul Român în procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinţe greu de evaluat în prezent. Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 m înălţime mutilează grav peisajul zonei şi este în contradicţie cu legislaţia europeană (de exemplu Convenţia Europeană a Peisajului ratificată de România prin Legea 451/2002; directivele UE nr.85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC). Experienţa din România (Baia Mare) şi din alte ţări arată că barajele de acumulare construite din rocă sau pămînt sînt nesigure în condiţii extreme şi pot produce accidente grave (chiar şi atunci cînd depozitează doar saramura şi nu rezidii toxice). Exploatarea periclitează zona arheologică Alburnus Maior de mare valoare istorică şi culturală, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Convenţiei privind patrimoniul mondial, cultural şi natural, adoptată de Conferinţa generală a UNESCO din 16 noembrie 1972, acceptată de România prin Decretul 187/1990 şi prin Ordonanţa de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi Legii nr. 5/2000 care declară zona Roşia Montană sit protejat. Folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor tehnologice conţinînd resturi de cianură, produşi de „neutralizare” a cianurii (cianati, tiocianati) şi complecşi ai metalelor grele cu cianura, a căror toxicitate nu este încă complet cunoscută, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă ar fi aplicate tehnologiile curente cele mai avansate aşa cum promite proiectul. Proiectul vine in contradicţie cu o serie de alte articole ale legislaţiei europene şi naţionale de protecţie a mediului. Nu există garanţia că la terminarea operaţiunii firma investitoare va putea asigura costurile de închidere a exploatării şi de refacere a mediului afectat. Rezidiile rămase după exploatare (halde de steril, bazinul de decantare) prezintă un pericol permanent şi implică mari cheltuieli pentru Statul Român, mult timp după închiderea exploatării, după cum se cunoaşte din experienţa similară a altor ţări. Există serioase suspiciuni, care trebuiesc verificate, ca şi în cadrul operaţiunilor pregătitoare desfăşurate pînă în prezent s-au produs încălcări ale legilor ţării, de exemplu prin acordarea nejustificată a unor descărcări arheologice pentru suprafeţe mult mai mari decît cele cercetate sau prin declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca „zona industrială”, împiedicînd astfel alte activităţi economice şi construcţii civile în localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural şi cultural. Nu pot fi ignorate numeroasele proteste, individuale şi colective, ale unor instituţii, organizaţii neguvernamentale, culte, religioase, personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură din ţară şi străinătate, care au subliniat în diverse ocazii riscurile proiectului şi nu pot fi trecute cu vederea nici nemulţumirile unei parţi din populaţia locală, care refuză să-şi cedeze proprietăţile şi să părăsească zona. Academia Română solicită autorităţilor statului (administraţia prezidenţială, parlament, guvern, justiţie) să analizeze cu atenţie proiectul sub toate aspectele şi cu antrenarea unor specialişti independenţi şi dezinteresaţi, din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene. De asemenea, cerem autorităţilor să examineze soluţii alternative, bazate pe principiul dezvoltării durabile, pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale în zonă, să analizeze posibilităţile de folosire a fondurilor europene (PHARE, SAPHARD etc.), de atragere a unor investiţii străine şi autohtone, inclusiv guvernamentale, care să ofere soluţii nedistructive pentru dezvoltarea durabilă a zonei. Academia Română este dispusă să participe, prin specialiştii ei la aceste operaţiuni care ar putea salva un spaţiu care are pentru români şi o valoare emblematică. Este vorba, să nu uităm, de „ţara” lui Avram Iancu, simbol al luptei pentru libertate a românilor din Transilvania. (Textul Declaraţiei a fost adoptat în cadrul adunării generale a membrilor Academiei Române din ziua de 16 iulie 2004) Acad. IONEL HAIDUC, Preşedintele Academiei Române #saverosiamontana #rosiamontana #unitisalvam #salvatirosiamontana
Posted on: Tue, 24 Sep 2013 22:46:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015