Descentralizarea culturii de Florin EPURE Dezbaterea aprigă care se poartă în aceste zile pe marginea procesului de descentralizare şi regionalizare poartă în ea aceleaşi contradicţii care au apărut şi în discuţia celorlalte teme de interes public în interiorul coaliţiei aflate la guvernare. Este doar o chestiune de timp până când regionalizarea se va face şi ea, redusă la o problemă strict tehnică de includere a acestui termen în Constituţie. De asemenea, sunt convins că referendumul se va încheia cu un cvorum favorabil. Timpul dezbaterilor privind descentralizarea s-a sfârşit. Aceasta nu mai poate aştepta şi va fi adoptată anul acesta, cu toate aceste translări de instituţii dintr-o parte în alta în urma căreia autoritatea locală va prelua toată puterea. Pe lângă precipitarea acestei acţiuni trebuie cuantificate şi certurile inerente care vor veni în urma adoptării ei. Părerea unanimă este că o lege a descentralizării devine inutilă în lipsa unui vot pentru o Constituţie nouă. Te întrebi ce rol mai are referendumul constituţional de la anul? Conform legii descentralizării, administraţia locală se va pricopsi cu deconcentratele din sănătate, învăţământ, agricultură, mediu, tineret şi sport, agenţii de ocupare a forţei de muncă dar şi cu cele 42 de direcţii pentru cultură. Nu ştiu cât îi va afecta pe contribuabili această acţiune dar este evident că autorităţile locale se vor confrunta cu problemele financiare, multe dintre obiective dispărând din această cauză. Direcţiile de cultură se vor descentraliza împreună cu 170 de săli de cinematograf şi terenuri aflate acum în proprietatea Ministerului Culturii. Multe dintre cinematografe nu se pot utiliza deoarece sunt revendicate sau fac obiectul unor acţiuni în instanţă, sau sunt insalubre din cauza abandonării de mai mulţi ani. Descentralizarea în cultură s-a început în urmă cu câţiva ani, când atribuţiile instituţiilor judeţene de profil au fost preluate de consiliile judeţene şi primării, de la deconcentratele ministerului de resort. Fenomenul continuă acum, scopul major fiind, aşa cum s-a spus, degrevarea bugetului Ministerului Culturii şi preluarea costurilor, pentru buna funcţionare a instituţiilor culturale, de către administraţiile din teritoriu. Procesul de descentralizare nu trebuie să afecteze calitatea actului cultural şi pentru aceasta, direcţiile judeţene pentru cultură trebuia să dezvolte atribuţii de monitorizare şi control. S-a militat pentru întărirea autorităţii managerului Direcţiei pentru Cultură, ca reprezentant al ministrului în teritoriu, dar de fapt acesta s-a diminuat tot mai mult de-a lungul timpului. Lipsind atribuţiile esenţiale tradiţionale, Direcţiile pentru cultură s-au aflat în situaţia de autodesfiinţare şi de transformare, mai degrabă, în inspectorate sau oficii teritoriale de patrimoniu cu rol aproape poliţienesc. La o întâlnire cu specialiştii, în urmă cu câţiva ani, academicianul Răzvan Theodorescu spunea: „Din Cultură se pot descentraliza numeroase instituţii, dar ce nu se poate descentraliza este patrimoniul”. Este evident că aplicarea legislaţiei privind protejarea patrimoniului va fi aproape imposibil de realizat, cu toate că vicepremierul Dragnea a ţinut să ne asigure că: “în ceea ce priveşte Ministerul Culturii, cu excepţia funcţiilor de control şi inspecţie, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu trec în subordinea CJ precum şi imobilele care reprezintă săli sau grădini de spectacol cinematografic”. Cum se vor separa funcţiile de control şi inspecţie? Preluarea totală a atribuţiilor de către autorităţile locale poate afecta controlul asupra a tot ceea ce reprezintă identitate naţională. O adevărată problemă va apărea în iniţierea proiectelor de finanţare a lucrărilor de restaurare-conservare la monumentele istorice, cele care vor avea cel mai mult de suferit în urma acestor schimbări. Judeţele nu au capacitatea să gestioneze activităţi importante cum sunt restaurarea, reabilitarea, promovarea patrimoniul naţional! Mai este vorba şi despre ingerinţele zonale care rămân la liberul arbitru în cazul în care ar trece în administrarea locală. Mai este vorba şi de o strategia unitară la nivel naţional care a existat până acum. Patrimoniul este al întregii ţări şi nu poate fi divizat în 42 de felii reprezentând administraţiile locale. Ca în întreg spaţiul european, el trebuie să fie gestionat în mod unitar, în coordonarea Ministerului Culturii. Sunt multe semne de întrebare în ceea ce priveşte procesul de descentralizare şi regionalizare la care, sunt sigur, că nici guvernanţii nu pot găsi răspunsuri mulţumitoare. curierul.ro/index.php?/fraze/descentralizarea-culturii.html
Posted on: Thu, 10 Oct 2013 05:02:33 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015