Destrămarea Moldovei de dragul UE! Se merită oare? Moldova nu este deloc un caz tipic, un caz simplu, un caz în care poţi aplica uşor aceleaşi şabloane care au mers în alte ţări, în alte vremuri. Specificul ţării noastre este unul deosebit, dat de cultura aparte a ţării şi istoria milenară a poporului nostru. Acum tot mai mult se insistă asupra (dez)integrării în UE a ţării noastre şi ceea ce este paradoxal e că mai mult decît poporul ţării acest lucru îl doresc străinii, feluriţi deputaţi ambasadori şi alţi pioni ai UE-ului ne calcă pragul mai că zilnic pentru a ne convinge, a ne impune, a ne spăla un pic creierii ca să dorim mai tare această aderare. Poporul nu doreşte această (dez)integrare, vectorul european adună cu greu 15% de adepţi în ţara noastră. Cu toate acestea de dragul unei asemenea integrări deja se iau legi restrictive, legi contra credinţei şi moralei, se impun noi reguli de viaţă se impun camere peste tot şi acte electronice. E un paradox ca de dragul a ceva ce nu doreşti să ţi se impună restricţii şi noi taxe. Noi mergem pe calea care au determinat-o finanţatorii externi care au băgat deja bani mulţi în susţinerea guvernării şi nu vor renunţa la ideie. O problemă care trebuia cumva rezolvată era şi este Transnistria, o regiune aparte a Moldovei, dar care nu trebuie ignorată. Da este un regim separatist în regiune cu care au fost de-a lungul vremurilor atît relaţii mai bune cît şi mai rele. Şi totuşi pînă mai ieri din partea Chişinăului nu s-a abandonat nici pe un minut ideia de a reîntregi ţara, şi nimeni de la puterile statului nu a îndrăznit să spună că renunţăm la Transnistria. Acum se vehiculează intens idea de a separa această regiune de restul ţării, şi cel mai rău este că ideea a început să fie aplicată tacit de către guvernare, s-au creat posturi din partea Moldovei pe Nistru. Deci Chişinăul în acest caz se comportă la fel ca şi regimul separatist, este o încălcare prevăzută de codul penal (tentativă de divizare a statului) şi dacă pe cei din regimul Tiraspol nu-i putem ajunge atunci pe aceştia de aici îi găsim uşor. Cine totuşi este interesat în destrămarea Moldovei? (Se vrea integrare cu orice preţ, vor bucăţi ţara dacă trebuie şi vor integra măcar o parte din asta) După caracterul evenimentelor ce au loc în ultima vreme putem uşor şă ne dăm seamna că totul este dirijat foarte bine din exterior, şi cît nu aş supăra pe cei care arată spre Moscova îndrăznesc să-i contrazic şi să spun că nu e Moscova acea care conduce 100% din tot ce face Chişinăul acum. La putere în Chişinău au ajuns nişte incompetenţi, care din voia întîmplării şi cu sprijin financiar extern au ocupat anumite fotolii. Acu ei neştiind cum să conducă şi ce să facă (deoarece aceşti bandiţei nu ştiu decît scheme de a fura ceva) au apelat la finanţatori externi. O problemă mare în acapararea definitivă a Moldovei de către finanţatorii UE şi transformarea ei într-o regiune vasal este regimul de la Tiraspol. Şi deoarece problema este prea complicată şi pentru ei au hotărît că se vor mulţumi şi cu o parte a Moldovei. Nu se doreşte de către regimul marionetă de la Chişinău şi nici de către stăpînii de peste hotar această reîntregire a ţării. În primul rînd deoarece aceasta va schimba un pic componenţa etnică a ţării, va aduce şi alte forţe pe arena politică iar aceasta înseamnă noi cheltuieli de cumpărare, convingere şi zombare spre ideile (dez)integrării europene. Atît populaţia transnistriei cît şi cea a Găgăuziei nu doresc integrarea în UE. Nici 80% din populaţia din restul Moldovei nu doreşte această integrare însă ei nu au ce face, au fost aduşi la sapă de lemn, li s-au luat orice drept şi speranţă de viitor, oamenii se tem să protesteze sau să mai iasă în stradă. Oamenii îs intimidaţi mai rău ca pe vremea comunismului. Aceste marionete Leancă, Timofti, Corman şi alţii nu au decît o misiune: cea de a îndeplini comenzile finanţatorilor externi. Şi dacă va trebui vor renunţa şi la Transnistria şi la UTAG doar ca să se spele pe mîini şi să strige sus şi tare că ei au (dez)integrat Moldova în UE. Se spune acum o minciună deosebit de periculoasă cea a decuplării temporare a regiunii de est, este un mit destinat să adoarmă cugetul, gîndirea şi orice analiză de situaţie. Că nu aveau să spună că ne separăm de ei căci avea să trezească proteste, au spus că temporar ne separăm. Trebuie să fii prost ca să crezi că procesul acesta este reversibil şi într-o zi ne vom cupla înapoi cu ei. Diferenţele pe plan social, economic, mentalitate vor fi atît de mari încît nu va mai fi posibil. Este ca şi expresia de întrerupere a sarcinii care sună frumos (aşa o pauză de parcă) cînd de fapt este o crimă un omor al unei părţi din tine şi al unei vieţe noi. Tot aşa cu bucăţile au integrat şi Ciprul, ţară care este separată de mult timp, iar UE-ul a luat doar ceea ce a putut, mitul că regiunea separatistă a Ciprului va reveni la cea de bază datorită creşterii nivelului de viaţă şi al bunăstării după intrarea în UE a fost greşit. Acum după un şir de ani Ciprul este o ruină de ţară din care fuge cine poate, o situaţie economică şi socială dezastruoasă, şi este parte a renumitului UE. Şi acolo ţara care are armată în regiunea separatistă este Turcia nu Rusia şi iată că nu au putut face nimic UE-ul să rezolve situaţia. Iată preţul integrării dragii mei. Vom deveni o colonie în care companiile şi magnaţii cu bani de la vest vor cumpăra terenuri, fabrici, legi şi oameni la noi, iar noi vom fi hrăniţi cu mitul democraţiei europene şi vom lucra la plantaţiile lor chiar la noi acasă. Mai rău este cînd unii care spun că îţi doresc binele, îs fraţi sau veri dar îţi împing ţara spre dezintegrare, asta este culmea trădării. Autor: Sergiu Ungureanu vox.publika.md/politica/destramarea-moldovei-de-dragul-ue-se-merita-oare-506666.html
Posted on: Sat, 05 Oct 2013 12:16:35 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015