Deşi este un proiect de amploare, esenţial pentru evoluţia României, guvernul Ponta a ales calea pe care USL a atacat-o în permanenţă pe vremea când se afla în opoziţie -angajarea răspunderii de care guvernul Ponta vrea să uzeze în noiembrie în Parlament . CÂND E LA GUVERNARE SI SUNT ÎN JOC INTERESELE BARONILOR LOCALI AI USL, angajarea răspunderii e modalitatea perfectă pentru ei să realizeze descentralizarea. Proiectul în forma actuala finalizată de ministerul lui Dragnea conţine: - reglementările generale, - fiecare domeniu descentralizat- agricultură, cultură, turism, educaţie (învăţământ preuniversitar), muncă, familie şi protecţie socială, mediu, sănătate, tineret şi sport, transporturi. A. Reglementările generale aşa cum sunt ele descrise în proiectul de descentralizare prevăd că: --şefii instituţiilor care îşi desfăşurau activitatea pe teritoriul judeţului respectiv în loc de ministru acum se raportează Consiliului Judeţean. --finanţarea: cea mai importantă fază a procesului de descentralizare potrivit proiectului de lege prevede faptul că finanţarea atribuţiilor descentralizate la nivel local/judeţean se asigură de la bugetul de stat în conformitate cu legea finanţelor publice locale. La nivelul localităţilor Consiliul Judeţean este cel care asigură, prin HCJ (Hotărâre a Consiliului Judeţean) finanţarea atribuţiilor transferate. Cu alte cuvinte, în momentul în care se face descentralizarea şi partea aferentă de finanţare trece în bugetul instituţiilor locale şi judeţene responsabile şi în consecinţă iese din bugetul ministerelor. Excepţie fac prestaţiile sociale care sunt plătite direct de la bugetul de stat către autorităţile locale competente. --salarizarea funcţionarilor publici aflaţi în subordinea direcţiilor descentralizate. Proiectul de lege prevede clar faptul că Art. IX al Titlului IX că „Personalul instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul prezentei legi îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a acesteia.” B. 1. Descentralizarea agriculturii Direcţiile pentru agricultură judeţeană şi a municipiului Bucureşti intră în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). De asemenea se descentralizează pe același model: Oficiul de studii pedologice şi agrochimice județean şi Casele agronomului. 2. Descentralizarea culturii Direcţiile județene pentru cultură și patrimoniu național, respectiv a municipiului Bucureşti intră în subordinea Consiliilor Judeţene, respectiv CGMB. De asemenea, un număr de cinematografe, săli de spectacol şi grădini de vară intră în administrarea autorităţilor publice locale. Foarte important este faptul că legea descentralizării modifică şi legislaţia din domeniul protecţiei monumentelor, Veniturile obţinute din concesionarea monumentelor se împarte acum 50-50 între minister şi autoritatea locală competentă. De altfel, toate veniturile care provin din exploatarea şi concesionarea unităţilor şi monumentelor care se aflau în administrarea ministerului de resort sunt împărţite 50-50 între autoritatea publică locală şi bugetul de stat. 3. Descentralizarea turismului Documentaţiile din domeniul urbanismului ce ţin de activităţile de turism întră în avizarea directă a autorităţilor publice locale. De asemenea vorbim despre toate activităţile de avizare pentru activităţile turistice care intră în atribuţiile directe ale autorităţilor locale, autoritatea naţională pentru turism pierde aceste atribuţii. 4. Descentralizarea educaţiei Educaţia este unul din domeniile care au fost descentralizate în mare parte. Unităţile de învăţământ au intrat în subordinea autorităţilor publice locale şi se pare că până acum mutarea a fost una de succes. Astfel şcolile primesc finanţare atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetele locale. Proiectul de lege al lui Dragnea lasă Inspectoratele la Ministerul Educaţiei, dar transferă din subordinea autorităţii publice centrale palatele copiilor şi cluburile elevilor. 5. Descentralizarea muncii, familiei şi protecţiei sociale Inspecţia socială trece în subordinea autorităţilor locale odată cu agenţiile sociale pentru plăţi dar finanţarea acestora se face direct de la bugetul de stat, probabil pentru a da un plus de siguranţă beneficiarilor prestaţiile sociale. 6. Descentralizarea mediului Agenţia naţională pentru protecţia mediului se dezintegrează. Agenţiile judeţene trec în subordinea Consiliilor judeţene, respectiv al CGMB şi agenţiile judeţene pentu pescuit şi acvacultură trec de asemenea la autorităţilor locale. 7. Descentralizarea sănătăţii Şi domeniul sănătăţii a fost unul din domeniile pilot în ceea ce înseamnă activităţile de descentralizare. Unităţile sanitare, au trecut, în mare parte în administrarea autorităţilor publice locale. Ceea ce a rămas de descentralizat sunt Direcţiile de sănătate publică (DSP-urile) 8 .Descentralizarea tineretului şi sportului Consiliile judeţene primesc în administrare Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret iar consiliile locale sunt cele care vor administra cluburile sportive. Unele cluburi sportive au fost trecute prin acte normative speciale în subordinea autorităţilor publice locale dar acum excepţiile devin regulă. 9. Descentralizarea transporturilor Infrastructura de transport naval ajunge, în mare parte, în administrarea autorităţilor publice locale. Cea mai importantă modificare din domeniul transporturilor o reprezintă transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de acţiuni deţinut de statul român în Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti către Municipiul Bucureşti.
Posted on: Wed, 30 Oct 2013 10:30:36 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015