Diagnosticul financiar Diagnosticul financiar Acesta se stabileste prin prelucrarea informatiei contabile care se realizeaza prin instrumentele analizei financiare. Analiza prin indicatori Alegerea si ierarhizarea indicatorilor se face in functie de mai multi factori, printre care amintim: - orientarea nationala si/sau regionala (impusa de gradul de dezvoltare economica, traditii), care poate acorda importanta mai mare indicatorilor de rentabilitate/ profitabilitate (cazul tarilor anglo- saxone si a SUA) ori celor patrimoniali (cazul Frantei); - scopul evaluarii; - utilitatea diagnosticului financiar pentru etapa de aplicare a metodelor de evaluare; - informatiile puse la dispozitia evaluatorului, care este un utilizator extern si care poate cere/primi anumite documente financiare, conform contractului de evaluare incheiat cu clientul; - rezultatele unor cercetari care au stabilit puterea informationala a indicatorilor; - judecata profesionala a celui care realizeaza diagnosticarea si evaluarea; - eliminarea redundantelor care pot sa apara in cazul utilizarii unui numar mare de indicatori. Fie urmatorul set de indicatori, grupati in urmatoarele categorii: · indicatorii situatiei patrimoniale · indicatorii echilibrului financiar · indicatorii nivelului activitatii si al rezultatelor Indicatorii situatiei patrimoniale se refera la importanta sau structura activelor si pasivelor, la relatia de marime dintre active si datorii cu acelasi grad de exigibilitate. Indicatorii echilibrului financiar includ valori absolute sau rapoarte care sugereaza marimea si costul resurselor de finantare, alocarea unor resurse la nevoi asemanatoare ca natura si exigibilitate, precum si viteza de rotatie a principalelor active si datorii curente, care influenteaza modul de realizare a echilibrului financiar global. Indicatorii nivelului activitatii si al rezultatelor reflecta nivelul, potentialul si eficienta activitatii operationale (curente) a intreprinderii. Modul de calcul si interpretarea acestor indicatori se va face printr-un studiu de caz. Analiza pe baza bilantului functional 1.Conceptul de bilant functional Bilantul contabil permite doar o apreciere cantitativa a activelor, capitalurilor proprii si datoriilor intreprinderii. Analiza financiara atinge un grad mai mare de detaliu, recurgand la o regrupare a componentelor bilantului contabil, care sunt in prealabil retratate conform obiectivelor urmarite. In cadrul opticii financiare se desprinde conceptia functionala cu privire la bilant, care grupeaza utilizarile si resursele acestuia in stocuri de utilizari si stocuri de resurse. Aceste stocuri sunt grupate in bilantul functional dupa o anumita logica, urmand ca apoi sa se studieze relatiile care exista intre ele, atat pe verticala, cat mai ales pe orizontala. Studiul orizontal al bilantului functional decurge din principiul ce caracterizeaza in general conceptiile financiare si anume acela de afectare a resurselor la nevoi (utilizari) specifice. Adecvarea resurselor la nevoi impune clasificarea operatiilor realizate de un intreprindere in trei categorii, astfel: · operatii de investitii, care se refera la imobilizari; · operatii de exploatare generate de activitatea curenta; · operatii financiare care sunt destinate unor ajustari financiare necesare pentru a asigura coerenta si articularea intre ciclurile precedente. Operatiile realizate de catre intreprindere pot fi incadrate in trei cicluri: ciclul de investitii, ciclul de finantare si ciclul de exploatare. Ciclul de investitii cuprinde miscarile imobilizarilor in cursul perioadei, concretizate intr-un sold la sfarsitul exercitiului. Ciclul de finantare cuprinde procurarea de resurse pe termen lung, rambursarea imprumuturilor si plata dividendelor, operatii in urma carora se obtine un sold la sfarsitul exercitiului. Ciclul de exploatare cuprinde nevoile de exploatare (utilizari temporare apartinand exploatarii) si sursele de finantare a exploatarii (resurse temporare de exploatare). Schematic, ciclurile activitatii economice se prezinta astfel: Utilizari stabile (sold) Ciclul de investitii Resurse si Resurse permanente (sold) Ciclul de finantare Trezoreria utilizari temporare (sold) Resurse si utilizari Ciclul de exploatare temporare (sold) 2. Constructia bilantului functional Bilant contabil Reprelucrari Bilant functional A ACTIVE IMOBILIZATE (1 + 2 + 3) G UTILIZARI STABILE (1 + 2 + 3 + 4) 1 Imobilizari necorporale (valori nete) 1 + Amortizare 1 Imobilizari necorporale (valori brute) 2 Imobilizari corporale (valori nete) 2 3 + Amortizare + Imobilizari luate in chirie sau leasing (valori brute) 2 Imobilizari corporale (valori brute) 3 Imobilizari financiare (valori achitate) 4 5 + Varsaminte ramase de efectuat pentru titluri imobilizate - Dobanzi cuvenite si nescadente aferente creantelor imobilizate 3 Imobilizari financiare (valori nominale, exclusiv dobanzi) 6 + Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii 4 Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii B ACTIVE CURENTE (4 + 5 + 6 + 7 + 8) H UTILIZARI DE EXPLOATARE (5 + 6 + 7 + 8 + 9) 4 Stocuri (valori nete) 7 + Provizioane pentru depreciere 5 Stocuri (valori brute) 5 Creante clienti (valori nete) 8 + Provizioane pentru depreciere 6 Creante clienti (valori brute) 6 Alte creante 9 - Decontari cu asociatii privind capitalul 7 Alte creante de exploatare 10 + Cheltuieli inregistrate in avans apartinand exploatarii 8 Cheltuieli inregistrate in avans apartinand exploatarii 11 + Efecte scontate si nescadente 9 Efecte scontate si nesca-dente I UTILIZARI IN AFARA EXPLOATARII (10 + 11 + 12) 10 Creante in afara exploatarii 12 + TVA de recuperat aferenta imobilizarilor 11 TVA de recuperat aferenta imobilizarilor 13 + Cheltuieli inregistrate in avans in afara exploatarii 12 Cheltuieli inregistrate in avans in afara exploatarii J TREZORERIE ACTIVA (13 + 14 + 15) 7 Disponibilitati banesti 13 Disponibilitati banesti 8 Investitii financiare pe termen scurt (valori nete) 14 + Provizioane pentru depreciere 14 Investitii financiare pe termen scurt (valori brute) 15 + Dobanzi cuvenite si nescadente aferente creantelor imobilizate 15 Dobanzi cuvenite si nescadente aferente creantelor imobilizate C CHELTUIELI IN AVANS 9 Cheltuieli in avans 16 - Cheltuieli in avans 10 Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii 17 - Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii D TOTAL ACTIV BILANT CONTABIL (A + B + C) F TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3+4-5+6+7+8-9+ 10+11+12+13+14+15- 16-17) K TOTAL ACTIV BILANT FUNCTIONAL (G + H + I + J) D + F = K Bilant contabil Reprelucrari Bilant functional CAPITALURI PROPRII (1) G a RESURSE STABILE (a+b) RESURSE PROPRII (1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6) Capitaluri proprii 1 Capitaluri proprii 1 + Amortizare (inclusiv pentru imobilizari in leasing) 2 Amortizare imobilizari 2 + Provizioane pentru de-preciere 3 Provizioane pentru depreciere 3 + Conturi curente ale asociatilor 4 Conturi curente ale asociatilor 4 - Rezerve din reevaluare 5 + Subventii pentru investitii 5 Subventii pentru investitii (nete de impozit) 6 - Impozit amanat la plata pentru subventii pentru investitii 7 - Decontari cu asociatii privind capitalul (creante) PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (2) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 6 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli considerate capitaluri proprii (nete de impozit) b DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG (7 + 8+9+10) 7 Provizioane pentru riscuri considerate datorii DATORII (3 + 4 + 5) Datorii financiare pe termen mediu si lung 8 Datorii financiare pe termen mediu si lung (valoare nominala) 8 + Impozit amanat la plata pentru provizioanele considerate capitaluri proprii 9 Impozit amanat la plata pentru provizioanele considerate capitaluri proprii 9 + Datorii aferente imobilizarilor luate cu chirie sau in leasing 10 Datorii aferente imobilizarilor luate in chirie sau in leasing 10 - Conturi curente ale asociatilor 11 - Dobanzi nescadente aferente datoriilor pe termen mediu si lung Datorii nefinanciare pe termen scurt H RESURSE DE EXPLOATARE (11+12+13) 11 Datorii nefinanciare pe termen scurt de exploatare (exclusiv TVA de recuperat aferenta imobilizarilor) 12 + Provizioane pentru cheltuieli considerate datorii 12 + Provizioane pentru cheltuieli considerate datorii 13 + Venituri inregistrate in avans de exploatare 13 Venituri inregistrate in avans de exploatare I RESURSE IN AFARA EXPLOATARII (14 + 15 + 16+17) 14 Datorii nefinanciare pe ter- men scurt in afara exploatarii 14 + Venituri inregistrate in avans in afara exploatarii 15 Venituri inregistrate in avans in afara exploatarii 15 + Varsaminte de efectuat pentru titluri imobilizate 16 Varsaminte de efectuat pentru titluri imobilizate 16 + Impozit amanat la plata pentru subventii pt. investitii 17 Impozit amanat la plata pentru subventii pt. investitii J TREZORERIE PASIVA (18+19+20+21) Datorii financiare pe termen scurt 18 Datorii financiare pe termen scurt (valoare nominala) 17 + Dobanzi nescadente aferente datoriilor pe termen mediu si lung 19 Dobanzi nescadente aferente datoriilor pe termen mediu si lung 20 Dobanzi nescadente aferente datoriilor pe termen scurt 18 + Datorii aferente efectelor scontate si nescadente 21 Datorii aferente efectelor scontate si nescadente VENITURI IN AVANS (6 + 7) Venituri in avans 19 - Venituri inregistrate in avans Subventii pentru investitii 20 - Subventii pentru investitii TOTAL PASIV BILANT CONTABIL (A + B + C+ D) F TOTAL REPRELUCRARI (1+2+3-4+5-6-7+8+9-10-11+12+ +13+14+15+16+17+18-19-20) K TOTAL PASIV BILAN [ FUNCTIONAL (G + H + I + J) E + F = K Bilantul functional - analiza prin indicatorii specifici de echilibru financiar - 1) Fondul de rulment functional • Diferenta dintre resursele stabile (proprii si straine: capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung) si utilizarile stabile poarta denumirea de fond de rulment. Fond de rulment = Resurse stabile - Utilizari stabile = (Capitaluri proprii + Datorii pe termen mediu si lung) - Imobilizari • Intr-un prim caz, resursele stabile depasesc utilizarile stabile, reflectand un fond de rulment pozitiv, care reprezinta un excedent de fond de rulment. El reflecta buna acoperire a imobilizarilor din resurse stabile si posibilitatea acoperirii unei parti din ciclul de exploatare. Insa afectarea unei parti din fondul de rulment ciclului de exploatare reflecta niste resurse nerentabilizate, supune intreprinderea unui cost de oportunitate si ii diminueaza performantele financiare. – De ce sa acopere din resurse durabile costisitoare niste nevoi de exploatare care pot fi finantate mult mai ieftin sau mult mai rapid din resurse de exploatare si pe masura ce aceste nevoi apar, din credite pe termen scurt? – De asemenea, cu toate ca acopera activele imobilizate, resursele stabile ar trebui diferentiate in capitaluri proprii si datorii. Fondul de rulment nu ofera cunoasterea acestei structuri a resurselor stabile. • Intr-un al doilea caz, resursele stabile sunt insuficiente acoperirii utilizarilor stabile, obtinandu-se un fond de rulment negativ. La prima vedere, insuficienta fondului de rulment este un indiciu al riscului de insolvabilitate al intreprinderii, pentru ca o face dependenta de bancile care pot sau nu sa-i ofere si sa-i reinnoiasca creditele pe termen scurt la care trebuie sa apeleze pentru a-si finanta complet utilizarile stabile. 2) Nevoia de fond de rulment • Stocurile si creantele intreprinderii reprezinta imobilizari temporare care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite din alte resurse. Ele alcatuiesc nevoile de exploatare sau in afara exploatarii. • Datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare se vor materializa in plati, dar pana atunci sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste utilizari sau nevoi cu acelasi caracter temporar. Ele formeaza resursele de exploatare sau in afara exploatarii. • Nevoile si resursele de exploatare sau in afara exploatarii fluctueaza de la o perioada la alta si la un moment dat sunt diferite ca marime. Decalajul dintre ele, precum si cea dintre incasarile si platile efective generate de acestea trebuie acoperite din alte resurse. Celelalte resurse de care dispune intreprinderea sunt fondul de rulment si creditele pe termen scurt. • Diferenta dintre nevoile si resursele de exploatare si cele in afara exploatarii poarta numele de nevoie de fond de rulment sau excedent de fond de rulment. Nevoie de fond de rulment = Nevoi de exploatare si in afara exploatarii - Resurse de exploatare si in afara exploatarii sau Excedent de fond de rulment = Resurse de exploatare si in afara exploatarii - Utilizari de exploatare si in afara exploatarii 3. Trezoreria • Este definita in raport cu fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, regrupand tot ceea ce nu cuprind aceste prime componente ale bilantului functional. • Este un sold rezultat in urma compararii utilizarilor lichide (disponibilitati banesti si elemente asimilate) cu resursele lichide (datorii financiare pe termen scurt si elemente asimilate). Prima componenta a sa poarta denumirea de trezorerie activa, iar cea de a doua, de trezorerie pasiva • Diferenta dintre trezoreria activa si cea pasiva mai poarta numele de trezorerie neta. STUDIU DE CAZ ANALIZA FINANCIARA CU AJUTORUL BILANTULUI FUNCTIONAL SI A INDICATORILOR Fie societatea Y cu urmatorul bilant si cont de profit si pierdere: BILANT ACTIV Brut Amort, prov Net PASIV NET Active imobilizate Capitaluri proprii Imob necorporale Capital social 500000 -Chelt constit 15000 10000 5000 Prime de emisiune 50000 -Fond commercial 250000 25000 Rezerve Imob corporale -Rezerve legale 60000 -Terenuri 320000 320000 -Alte rezerve 300000 -Constructii 1250000 610000 640000 Rezultat reportat 17500 -Instalatii 543000 321000 222000 Rezultatul ex 68250 -Alte imob 92000 46000 46000 Total I 995750 Total I 2470000 987000 1483000 Prov risc, chelt 19000 Active curente Total II 19000 Stocuri Datorii -Mat prime si materiale 330000 40000 290000 Datorii financiare - Semifabricate si pr finite 200000 200000 - Imprumuturi din emis oblig 874100 Creante de exploatare -Credite bancare(2) 213000 -Clienti 630000 26000 604000 Datorii de exploatare -Furnizori debitori 26000 26000 -Furnizori 462000 -Alte creante 5000 5000 -Clienti creditori 17000 Creante diverse – Capital subscris si nevarsat 100000 128000 128000 -Dat fiscale, sociale 130000 Investitii financiare pe termen scurt 12000 12000 Datorii diverse Disponibilitati banesti 4500 4500 -Furnizori imob 60000 Total II 1335500 66000 1269500 -Dat fiscale (imp profit) 23000 Active de regularizare Total III 1779100 CIA(1) 12000 12000 Conturi de regularizare Chelt de repartizat pe mai multe exercitii 60000 60000 VIA(1) 650 Total III 72000 72000 Subventii pt investitii 30000 Total IV 30650 TOTAL GENERAL (I+II +III) 3877500 1053000 2824500 TOTAL GENERAL (I +II+III+IV) 2824500 (1)Cheltuielile si veniturile inregistrate in avans se refera la activitatea de exploatare (2)Din care credite pe termen scurt si descoperiri de cont 85000 CONT DE PROFIT SI PIERDERE Elemente de venituri si cheltuieli Sume Cifra de afaceri……………………………………………… Productie stocata……………………………………………. Total…………………………………………… Cumparari de bunuri si servicii…………………………… Alte cheltuieli externe………………………………………. Impozite si taxe…………………………………………… Salarii……………………………………………………….. Cheltuieli sociale……………………………………………. Alte cheltuieli……………………………………………….. Cheltuieli cu amortizarea……………………………………. Cheltuieli de exploatare cu provizioanele pentru depreciere.. Rezultat financiar (din care chelt financiare 113000)………. Cheltuieli exceptionale cu provizioanele………………. ….. Alte venituri si cheltuieli exceptionale……………………… Impozit pe profit …………………………………………. Rezultat net (din care dividende 25000)…………………… 1312590 8200 1320790 - 396620 - 290420 - 50550 - 215000 - 82140 - 53280 - 21100 - 6550 -110500 - 5640 2010 - 22750 68250 Alte informatii: - Rezultatul exploatarii 205.130 UM - Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se considera resurse proprii - Societatea dispune de efecte de comert scontate si nescadente in valoare de 230000 UM. - Societatea utilizeaza de acum 3 ani un echipament avand o valoare de nou de 800000 UM, luat in leasing. Durata contractului este de 5 ani. Valoarea reziduala la finele contractului va fi de 50000 UM. - Impozit pe profit 25% - In exercitiul analizat imobilizarile au crescut cu 270000 UM fata de exercitiul precedent - La finele exercitiului precedent nevoia globala de fond de rulment a fost de 612000 UM. Se cere: a) elaborarea bilantului functional si interpretarea sa prin intermediul indicatorilor specifici b) efectuarea unei analize financiare cu ajutorul indicatorilor de echilibru financiar, solvabilitate si de rezultate (vezi curs) R: a) Bilantul functional UTILIZARI RESURSE Utilizari stabile Resurse stabile Activ imobilizat 2470000 Capitaluri proprii 995750 Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii 60000 Capital subscris si nevarsat -100000 Imobilizari in leasing 800000 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli nete de impozit latent 14250 Total I 3330000 Amortizare si provizioane active bilantiere 1053000 Utilizari temporare de exploatare Amortizare imobilizare leasing (1) 450000 Stocuri Total resurse proprii 2413000 -Mat prime si materiale 330000 Datorii financiare (2) 1352100 -Semifabricate si pr finite 200000 Impozit latent aferent prov pt riscuri, chelt 4750 Creante de exploatare Total I 3769850 -Clienti 630000 Resurse temporare de exploatare -Efecte scontate nescadente 230000 Datorii de exploatare -Furnizori debitori 26000 -Furnizori 462000 -Alte creante 5000 -Clienti creditori 17000 CIA 12000 -Dat fiscale, sociale 130000 Total II 1433000 VIA 650 Utilizari temporare in afara exploatarii Total II 609650 Creante diverse 28000 Resurse temporare in afara exploatarii Total III 28000 Datorii diverse Total II + III 1461000 -Furnizori imob 60000 Trezorerie activa -Dat fiscale (imp profit) 23000 Investitii fin pe termen scurt 12000 Subventii pentru investitii 30000 Disponibilitati banesti 4500 Total III 113000 Total IV 16500 Total II+III 722650 Trezorerie pasiva Credite pe termen scurt 85000 Efecte scontate nescadente 230000 Total IV 315000 Total general 4807500 Total general (I+II+III+IV) 4807500 (1) 3/5 (800000 - 50000) = 450000 (vezi si IAS) (2) Impr din emis oblig 874100 Credite bancare 213000 Credite pe termen scurt -85000 Datorii leasing 350000 (val imob 800000, amort 450000, diferenta este datorie financiara 350000) = Datorii financiare 1352100 b) Indicatori Denumirea indicatorului Relatia de calcul Valori Indicatorii situatiei patrimoniale Rata investitiilor Investitii nete (Cresterea activelor imobilizate + Variatia NFR) / Profit operational (din exploatare) net de impozit x 100 [270000 + (738350-612000) ] / (205130 x 0,75) x 100 = 396350 / 153848 x 100 = 258% Investitiile sunt de aproape 3 ori mai mari decat resursa interna din exploatare. Se deduce completarea acesteia din credite. Investitiile vor trebui sustinute si din resurse externe (datorii financiare), rentabilitatea economica de 13% nefiind suficienta iar pe de alta parte, societatea trebuind sa-si acopere costul capitalurilor aduse de actionari si de creditori. Structura capitalului Datorii financiare / Total resurse x 100 Obs: termenii raportului sunt exprimati in valori contabile (BC) 1087100 / 2824500 x 100 = 39% Valoarea indicatorului se inscrie in intervalul optim (< 50 %). Explicatia se regaseste si in valoarea indicatorilor: Profitabilitatea si Rentabilitatea economica. Solvabilitatea generala Total active (valori nete) / Total datorii (BC) 2824500 / 1779100 = 1,6 Activele nete sunt superioare datoriilor, putand sa asigure solvabilitatea societatii. Lichiditatea generala Active curente (valori nete) / Datorii curente (BC) 1269500 / 777000 (total datorii – datorii financiare pe termen lung) = 1,6 Valoarea indicatorului este acceptabila, se situeaza la limita inferioara a intervalului optim (1,5 – 2) Societatea are o profitabilitate economica acceptabila (22%) care ii asigura o lichiditate generala satisfacatoare. Lichiditatea restransa (Active curente – Stocuri) / Datorii curente (BC) (1269500 - 490000) / 777000 = 1 Valoarea indicatorului este foarte buna, se situeaza la limita superioara a intervalului optim (0,5 – 1). Indicatorii echilibrului financiar Fondul de rulment (FR) Resurse stabile – Utilizari stabile = Capitaluri permanente – Active imobilizate = (Capitaluri proprii + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli + Datorii financiare pe termen lung) – Active imobilizate (BF) 3769850 – 3330000 = 439850 Fondul de rulment este inferior nevoii de fond de rulment de exploatare pe care ar trebui sa o finanteze. Nevoia de fond de rulment (NFR) Utilizari temporare – Resurse temporare = (Stocuri + Creante pe termen scurt + Active de regularizare) – (Datorii comerciale + Datorii sociale + Alte datorii pe termen scurt nefinanciare + Pasive de regularizare) (BF) De exploatare:1433000 – 609650 = 823350 In afara exploatarii: 28000 – 113000 = - 85000 Globala: 1461000 - 722650 = 738350 Nevoia de fond de rulment de exploatare este compensata partial de resursa degajata de elementele in afara exploatarii. Pentru diferenta trebuie sa se apeleze la credite pe termen scurt: Trezoreria neta = Trezoreria activa – Trezoreria pasiva = 16500 – 315000 = - 298500 Durata de rotatie a stocurilor (Stocuri la valoare medie anuala / CAFTVA) x 365 (valori brute) (BF) 530000 / 1312590 x 365 = 147 zile de CAFTVA Valoarea indicatorului este mare si reprezinta o imobilizare de resurse in stocuri. Durata creditului clienti (Creante clienti la valoare medie anuala – Avansuri de la clienti + ESNS) / CAFTVA x 365 (valori brute) (BF) 843000 / 1312590 x 365 = 235 zile de CAFTVA Imobilizarea resurselor in creantele clienti este superioara celor investite in stocuri. Durata creditului furnizori (Datorii furnizori la valoare medie anuala – Avansuri acordate furnizorilor)/ CAFTVA x 365 (BF) 436000 / 1312590 x 365 = 121 zile de CAFTVA Valoarea indicatorului este comparabila cu cea a rotatiei stocurilor, ramanand neacoperita nevoia de resurse degajata de creantele clienti. Se observa ca vanzarile societatii, extrem de mici in raport cu nevoile activitatii de exploatare, fac necesara recurgerea la resurse externe de finantare (credite pe termen scurt – vezi FR, NFR, Trezoreria neta) Rata de acoperire a dobanzii Profit operational (din exploatare) / Cheltuieli financiare x 100 (CPP) 205130 / 113000 x 100 = 182% Indicatorul este >100%, valoare optima. Societatea este indatorata dar poate sustine din activitatea proprie costul datoriilor. Se acorda prioritate achitarii obligatiilor fata de creditori, actionarii fiind oarecum penalizati. Rata de distributie a dividendelor Dividende aferente actiunilor / Profit net distribuibil actionarilor x 100 (CPP) 25000 / 68250 x 100 = 37% Valoarea indicatorului corelata cu cea a Ratei de acoperire a dobanzii si cea a Ratei investitiilor conduce la ideea ca actionarii vor fi mai putin remunerati pentru a se face fata investitiilor (care nu pot fi suportate doar din resurse proprii) si costului datoriilor. Gradul de indatorare Datorii financiare (inclusiv grup si asociati) / Capitaluri proprii x 100 (BC) 1087100 / 995750 x 100 = 109% Valoarea indicatorului poate fi acceptata tinand seama ca rata de acoperire a dobanzii este de 182%. Rata de distributie a dividendelor este de 37%, deci mai mult de jumatate din profitul net poate fi investit in exploatare pentru degajarea de resurse viitoare. Datoriile financiare depasesc putin capitalurile proprii. Rentabilitatea celor din urma este de 9%, valoare care ar trebui comparata cu sectorul. I Indicatorii nivelului de activitate si al rezultatelor Productia exercitiului (PE) Cifra de afaceri ± Productie stocata ± Productie imobilizata 1320790 Valoarea adaugata (VA) (Marja comerciala + Productia exercitiului) – Consumuri de bunuri si servicii de la terti 633750 Excedentul brut de exploatare (EBE) Valoare adaugata - (Cheltuieli cu personalul + Cheltuieli cu impozite si taxe, altele decat impozitul pe profit) 286060 Profitabilitatea economica (Excedent brut de exploatare) / Cifra de afaceri x 100 286060 / 1312590 x 100 = 22% Rentabilitatea capitalurilor investite Profit operational (din exploatare) net de impozit/ Capitaluri investite la valori nete (Active imobilizate + Nevoia de fond de rulment) x 100 153848 / (1483000 + 738350 - 66000 ) x 100 = 7%; CI s-au obtinut: active imob nete (BC) + NFR valori brute (BF) – Prov active circ (BC) Rentabilitate economica Excedent brut de exploatare / Capitaluri investite in exploatare la valori nete (Active imobilizate de exploatare + NFR de exploatare) x 100 286060 / (1453000 + 823350 - 66000) x 100 = 13% CI: imob corp nete (BC) + NFR expl brut (BF) – Prov active circ expl (BC) Rentabilitate financiara Profit curent / Capitaluri proprii x 100 94630 / 995750 x 100 = 10% Sinteza diagnosticului de evaluare STUDIU DE CAZ PRIVIND DIAGNOSTICUL DE EVALUARE Prin intermediul analizei SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) s-a stabilit diagnosticul societatii ALFA pentru care Fisa sintetica se prezinta astfel: Fisa sintetica a diagnosticelor iagnosticul Mediul extern Mediul intern Oportunitati Riscuri Puncte forte Puncte slabe JURIDIC -Forme asociative favorizante fara personalitate juridica -Reglementari restrictive generate de politica de austeritate -Absenta litigiilor contractuale cu tertii -Adunarile Generale si Consiliile de Administratie regulat tinute -Lipsa contractelor de medie si lunga durata cu clientii si furnizorii -Litigii de munca in curs OMER-CIAL -Facilitati la export -Produse interne protejate -Dezvoltarea de noi piete -Reglementari privind cresterea calitatii si ambalajului -Unele piete in declin -Concurenta crescuta -Stabilizarea clientelei -Marirea numarului de furnizori cu perspectiva stabilizarii lor pe durata medie -Tinerea sub control a costurilor de achizitie -Conditii nesatisfacatoare de depozitare in spatii proprii -Retea proprie de distributie nesatisfacatoare -Sistem rigid de stabilire a pretului de vanzare -Neacordarea de reduceri comerciale clientilor fideli TEHNIC -Facilitati pentru protejarea inovatiilor si inventiilor proprii -Standarde excesive de calitate si protectia mediului -Normative interne si proceduri suficiente -Imobilizari corporale neutilizate (15% din constructii, 25% din echipamente, 10% din mijloacele de transport care nu sunt complet amortizate) -Neutilizarea la capacitate a mijloacelor fixe -Exista produse fara miscare si greu vandabile RESURSEI UMANE Forta de munca disponibila -Facilitati pentru formarea continua a personalului -Noi revendicari sindicale -Lucru obligatoriu cu program redus -Cresterea somajului -Conducatori de drept si de fapt bine motivati profesional si remuneratoriu -Personal de executie suficient numeric -Forme organizatorice depasite in cadrul sectiilor de montaj -Sistem informational insuficient si greoi privind receptia produselor de la sectia de produse finite -Personal de conducere operativa si de executie imbatranit la sectiile de montaj si de produse finite FINAN- CIAR -Politica financiara de acordare de facilitati pentru reinvestirea capitalului propriu -Risc ridicat de finantare pe termen scurt -Dependenta de pietele externe (risc politic si economic) -Cifra de afaceri in crestere -NFR echilibrat (19 zile de CAFTVA) -Trezorerie neta satisfacatoare (15 zile de CAFTVA) -Capacitate satisfacatoare de rambursare a datoriilor (1,1 an) -Lichiditate satisfacatoare (supraunitara) -FR insuficient -Gradul de indatorare mare (65%) -Rentabilitate financiara nesatisfacatoare in raport cu normele sectorului -Durata mare a creditului clienti SOCIETATEA ALFA – REZOLVARE Etapele de cuantificare a riscului aferent societatii ALFA, prin metoda riscului global, pe baza constatarilor ce au reiesit din analiza SWOT, sunt urmatoarele : A. Diferentierea diagnosticelor partiale prin acordarea unor coeficienti de importanta (ki), unde ki poate lua valori cuprinse intre 1 si 5 ; B. Stabilirea punctajului pentru fiecare diagnostic partial (pi), unde pi poate lua valori cuprinse intre 0 si 100, in functie de marimea riscului estimat ; Aplicarea etapelor A si B pentru datele societatii ALFA este prezentata in urmatorul tabel: Nr. crt. Diagnostic partial Coeficient de importanta (ki) Punctaj acordat diagnosticului (pi) Punctaj influentat cu coeficientul de importanta (ki x pi) 1 Juridic 2 20 40 2 Comercial 4 40 160 3 Tehnic 5 50 250 4 Resursei umane 4 30 120 5 Financiar 3 30 90 Total 18 660 C. Calculul punctajului total (T) aferent diagnosticelor aplicand formula : Pentru societatea ALFA, P @ 37. D. %ncadrarea societatii ALFA pe scara riscului si stabilirea primei de risc (P), conform tabelului : Punctaj (T) Valoarea primei de risc (P) [0, 20] 25-50% [21, 40] 50% [41, 60] 100% [61, 80] 150% [81, 100] 200% Societatii ALFA ii corespunde o prima de risc P de 50%. Observatie : in practica evaluarii afacerilor se considera ca riscul (prima de risc) specifica acestora poate lua valori cuprinse intre 25 si 200% din rata neutra, ca principala componenta a ratei de actualizare utilizata in cadrul metodelor de randament.
Posted on: Fri, 27 Sep 2013 16:57:11 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015