Dilema (după George Topârceanu) Aţi văzut prea bine ca la consultaţii Doctorii te-ntreabă despre emanaţii. Vor să ştie totul: abundenţă, faze, Unii le zic "vânturi", alţii le zic "gaze". Dar să nu va mire dacă medicina Studiază astăzi foarte mult "băşină". Fiindcă, biologic, pentru toţi e clar, A başi e un lucru foarte necesar. Toată lumea beşe, asta-i axiomă Nu interesează sunet sau aroma. În privinţa asta toţi suntem la fel Floarea nobilimii, preoţi, prinţi, prinţese. Papa de la Roma beşe şi iar beşe, Îns-o chestiune trebuie-nţeleasă Fiecare beşe, dar la el acasă! Fără martori merge, tare sau încet, Nimeni nu-ţi dictează să beşi discret. Vrei rafale scurte sau prelungi, să sune, Treaba ta, eşti liber, poţi să faci şi spume! Şi chiar dacă nimeni nu-ţi stă împrejur, Poţi să beşi în lege, până pici în cur. Eticheta cere, însă, să fii pudic, Bunul simţ pretinde să nu beşi în public. Ce-ar fi, bunăoară, s-auzi pe cutare C-a băşit în public doamna nu-ştiu-care Sau că domnişoara, profesoara X, S-a băşit în clasă, ieri la 9 fix? Cum ar fi privite, sau calificate, Folclor umoristic internetist, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache 673 Ar mai fi prestigiu, autoritate? Cine le-ar mai crede fiinţe graţioase? Ar fi socotite nişte... başinoase. Dar mă-ntorc acuma iar la medicină. Să-ţi rişti sănătatea pentru o băşină? Să n-o laşi să iasă, dacă eşti în public, Fiindcă eticheta cere să fii pudic? În privinţa asta sunt păreri mai multe, Cine-ar sta pe toate să le mai asculte? Astfel, după unii poţi să beşi oricât, Dar să ştii la vreme să le strângi de gât. Poţi să fii acelaşi om cu demnitate De le dai tăcut drumu-n libertate. Asta-i o părere, una dintr-o mie, Dar morală spune că-i ipocrizie! Ce deosebire între om şi cal Ar mai fi atuncea, sub aspect moral? Când te-arăţi în lume demn, gras şi frumos Şi-n realitate eşti un băşinos? Câţi nu sunt din ăştia care bas de zor, Parcă ştii vreodată ce-i la curul lor? Dar rămâne lege că e indecent Să slobozi la gaze pe eşapament. Fie, cu morală nu te poţi certa Dar mai vine gazul fără voia ta. Şuieră şi geme, cu prelung ecou Iar tu ai neşansa să fii la birou. În astfel de cazuri, spune, ce te faci? Să recurgi la scuze sau să te prefaci? Din experienţă, eu vă spun cinstit, Că nicicând în viaţă nu am îndrăznit Folclor umoristic internetist, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache 674 Să recurg la scuze, ar fi fost mai rău, Să roşească lumea toată-n jurul meu. Am târşit un scaun, am făcut ceva, Că să nu se creadă c-am băşit cumva. Şi oricât s-ar spune că sunt ipocrit, S-au făcut şi alţii că n-au auzit. Chiar şi-ndrăgostiţii când admiră luna, Cu sau fără voie, scapă câte una. Dar cu-o tuse seacă, bine regizată Sau cu-o melodie mai pe nas cântată, Fac să se ascundă într-o poezie, Chiar şi nedorită, scurta gălăgie Ce-a trecut prin maţe şi s-a dus în vânt Şi care ne-ncurcă viaţa pe pământ. Dar astfel de cazuri când ipocrizia E asociată chiar cu poezia - Crime moraliştii noştri le socot. Căci morala-şi baga nasul peste tot. În final, tot omul se întreabă trist: Să asculţi de medic sau de moralist?
Posted on: Sat, 06 Jul 2013 18:54:28 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015