Din ce în ce mai multi copii, de 2, 3 sau 5 ani, fie ca sunt la țară sau la oraș, fie ca merg la o grădiniță de stat sau privata, sunt împărtășiți cu “ceiuţ“, sunt puși sa se târască în fata preotului sau sa adune în biserica de pe jos “firimiturile care [sic] vând-nevrând [sic] le-au scăpat”. Vedeți cum decurge o împărtășanie la grădinița. Scenele sunt halucinante: youtu.be/INyB0ITJB-g Ești conștient că nivelul scăzut de cultură pe care-l avem este cauzat in mare parte de ignoranța caracteristică si de lipsa gândirii critice?? Gândire critică respinsă in totalitate de religia ta?! Astfel, religia te-a îndrumat să rămâi naiv, implementându-ti ideea preconcepută că a fi curios este un mare păcat. Preoții ti-au transmis ce să crezi, cui să te rogi si ce să faci intrucât te-ai născut in raza lor de actiune si fără sa ceri dovezi te-ai conformat. În continuare ești tratat precum un bolnav căruia i se oferă un tratament imaginar(promisiuni) plătit din banii si timpul tău prețios. Rămai la aiurelile tale, dar fă un serviciu societății si NU băga pe gat copiilor credința ta în Moș Crăciun! Copiii nu pot gândi critic, cel puţin până la o anumită vârstă. De aceea pot fi „prostiţi” atât de uşor să creadă în Zâna Măseluţă, Moş Crăciun sau orice alt personaj fantastic din lumea poveştilor. Dar pe măsură ce experienţa lor de viaţă se acumulează, iar facultăţile raţionale se optimizează, nu mai sunt chiar atât de vulnerabili în faţa credinţelor şi convingerilor pe care le primesc de la părinţi sau alţi adulţi. Ceea ce înseamnă că facultatea de a raţiona posedă capacitatea de a se dezvolta. Din păcate această capacitate este neglijată odată ce devenim adulţi. Toată lumea gândeşte – dar fără verificare şi control gândirea poate fi eronată, distorsionată, preconcepută. În plus, într-o societate în care informaţia este omniprezentă (televizor, internet, telefon, tabletă etc.) suntem permanent bombardaţi cu tot felul de argumente, concluzii, teorii a căror validitate nu poate fi testată decât aplicând gândirea critică. Cum anume? Gândirea critică ne ajută în primul rând să identificăm argumentele cu scopul de a le analiza şi evalua din punct de vedere al structurii şi consistenţei logice. Un raţionament valid trebuie să se bazeze pe o logică consistentă, solidă, iar nu pe emoţii ori presiune socială. În plus, adevărul unui raţionament nu este determinat de emoţia pe care o stârneşte, nici de grupul social care crede în acel raţionament. Cu alte cuvinte argumentele sunt susceptibile să sufere din cauza aşa-numitelor erori logice, dar şi a prejudecăţilor, preconcepţiilor, predispoziţiilor. - scientia.ro/homo-humanus/75-granitele-gandirii/4376-scurte-consideratii-despre-gandirea-critica.html
Posted on: Sun, 03 Nov 2013 17:24:19 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015