Dintotdeauna, relația dintre elevii silitori și cei profitori a dat, în bună parte, farmecul unei clase. Două tabere aflate când în competiție, când în colaborare, cu atât mai greu de definit cu cât, paradoxal, niciun elev din clasă nu se înghesuie să-și reclame apartenența la o tabară sau cealaltă. Nici silitorul nu strigă în gura mare că e un elev cu adevărat conștiincios – nu vrea, Doamne ferește, să fie confundat cu un tocilar… nu? Iar profitorul nici atât să recunoască – cum să știe toată lumea că e un coleg… interesat? Iată de ce cred că ar fi util să schițăm un ghid de identificare. Cum recunoști un elev silitor? La prima vedere, este timid, cufundat în munca lui, însetat de cunoaștere, atent la ore. Pare genul de om care nu încalcă niciodată reguli, micul „animal de companie” al profilor, care își face întotdeauna temele și care nu este prea darnic cu răspunsurile la teste. Să fim serioși, cine mai este ca el? Un mini-Google pe două picioare, cu care poți purta o conversație despre orice subiect, din care sigur te vei alege cu o cultură și mai… generală decât înainte, asta dacă nu te plictisește înainte să ajungă la „miez”. Dar cum demaști un profitor? Aici e mai greu. Lucrurile se simplifică, însă, atunci când știi la ce tactici poate recurge și ești atent la elementele care-l pot face să se trădeze. Varianta I: îi câștiga încrederea celui conștiincios, părând interesat de spusele sale. Puțin câte puțin, îi „smulge” rezolvări la teste, pe motiv că …așa fac prietenii. Varianta II: profitorul introduce silitorul în gașca sa de prieteni, oferindu-i, astfel, popularitatea dorită. Apoi, îi cere în schimb răspunsurile unor lucrări sau teme, în timp ce-i amintește mai mult sau mai puțin subtil tot ce a făcut pentru el. Scenarii de filme? Da, cu siguranță! În viața reala, oamenii îți dau temele pur și simplu pentru ca sunt în aceeași clasă cu tine sau pentru că le-ai dat un biscuit. Cam atât de simplu e. În fine, exista și excepții: nu primești răspunsurile pentru că „enciclopedia” nu vrea să împartă munca sa de două-trei ore cu cineva care, în două-trei minute de copy-paste, riscă să-i fure lumina reflectoarelor. În cazul acesta, e nevoie de mai mulți biscuiți! O să mă întrebați de ce nu am menționat nimic de note. Știți cum se consolează cei fără rezultate uimitoare: notele nu reflectă adevărata valoare. Odata, diriginta mea ne spunea de ce da testele pe numere. Pentru că, în cazul unui test unic pe clasă, de multe ori se întampla ca testul copiat să aiba câteva puncte în plus față de cel adevărat. Explicația? Trișorul, inspirat de X, era vizitat de idei pe parcurs și completa originalul. Asta dacă… nu există mai multe surse. În concluzie, relatia silitor – profitor este una cât se poate de interesantă: motiv de bârfe și de ironii în clasă, subiect de filme și, iată, de articole de revistă…
Posted on: Sat, 26 Oct 2013 15:50:02 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015