Discutam cu o prietena ca in lume ar fi necesara o trezire generala. Si ma intrebam cu care ceas gigant ii trezim ? Si cine construieste ceasul ? Lasand gluma la o parte, ceasul acela exista deja, si milioane de oameni sunt deja piese angrenate in el, si toti suntem de folos, fiecare cum poate. Ideea pe care am subliniat-o este ca dupa ce ne trezim, foarte usor adormim la loc, cumparand de la corporatii sau lucrand mandrii la cele mai de succes corporatii. Ne dam cu stangul in dreptul. Fireste ca ne justificam, spunand ca eu din ce traiesc ? Trebuie sa mananc ceva si de undeva, trebuie sa castig si eu niste bani. Si intocmai aici este problema. Cercul vicios. Eu cred ca aceasta lume daca vrea sa se vindece, trebuie sa isi dea un restart, o reinstalere de sistem pur. Un calculator virusat de-a binelea nu prea mai poate fi reparat. Eu, nu vad o alta solutie decat abandonul acestor structuri bazate pe nevoi inchipuite. Abandonul dependentelor, lacomiei, mai multului. De ex, eu m-am intrebat de ce suntem obsedati sa traim in orase ? De ce orasele au obsesia de a fi frumoase si investesc foarte multi bani in infrumusetare, chiar daca exista probleme majore si suferinta in interiorul lor. Oare nu cumva ca sa fie atragatoare si seducatoare ? Stim ca e grea viata in oras, ca chiriile si impozitele sunt mari si totusi ne angrenam in ele. Pai este evident ca se infrumuseteaza ca sa ne seduca sa ramanem captivi in aceasta structura care consuma si are nevoie de energia noastra. Cei care traiesc in orase SUS-tin structura. Ni se inoculeaza in minte standarde de frumusete si modele de trai. Culturi de tot felul care mai de care mai de valoare. Toate acestea machiaje, roluri si spectacole (show-uri) trebuie intre-tinute ca altfel se pierde magia si oamenii incep sa vada uratenia orasului ne-machiat. Cat de straniu este cand se ia curantul in tot orasul, mai ales noaptea.. De ce in loc de spatii verzi nu se fac spatii comestibile. Oamenii platiti de primarie ca sa planteze flori, pot foarte usor sa administreze spatii de gradini comestibile. Dar nu e prea estetic, nu ? Oare e o chestiune din fiinta nostra care fuge de plantatie ? Alegem extra-vaganta orasului crezand ca suntem in extra-vacanta ? Orasul e tot o plantatie, o cultura de oameni. Suntem baterii umane ale orasului. Aceste aspect se reflecta si in oameni, preferam sa fim atragatori in exterior dar bolnavi in interior, plini de ura, invidie, competitie. Ne consumam, risipindu-ne in devenirea de imagini model, consumam energie (atentie) pe intretinerea si apararea imaginii. Ne dam chiar viata pentru o imagine. Revenind la trezirea constiintelor, vorbim aici pe fb despre trezire, despre moralitate, adevar, iar cand mergem la servici, suntem platiti sa mintim pe altii vanzand produse de care nu au cu adevarat nevoie, adica sa ii ADORMIM la loc. Nu imi face placere sa aud despre mine aceasta, dar sunt un ipocrit de fiecare data cand cumpar de la supermarket sau inca mai lucrez ptr companii care se ocupa cu crearea de nevoi. Totusi, faptul ca re-cunosc fapta ma face sa cunosc cauza, si sa ma autocorectez. Nu e usor sa scapam de dependente, dar nici imposibil. Era un citat al unui om de la putere, cred ca banker ceva, care spunea ca nu isi face griji de revolutionari atata timp cat platesc impozitele. Revolutia cea mare este in constiinta. Revolutia din strada isi are rostul ei, este un pansament aplicat de moment. Sa ne auto-investigam actiunile, sa ne desconspiram tiranul interior, cel care doreste sa controleze sa ia in posesie. Sa descoperim sursa lacomiei.
Posted on: Wed, 13 Nov 2013 20:36:55 +0000