Doleanță // Diaspora din Grecia solicită ajutorul Guvernului de la Chișinău pentru a deschide o școală a copiilor moldoveni în Elada Printre primele state în care au emigrat moldovenii, mai ales în perioada anilor 1994-1996, este Grecia. Potrivit unor date, aici muncesc astăzi peste 30 000 de conaționali de-ai noștri. Țara este cunoscută, îndeosebi în ultimii ani, prin prisma crizei pe care o traversează. Chiar și așa, moldovenii nu se dau duși de aici. Despre situația concetățenilor noștri din Republica Elenă am discutat cu Svetlana Lisagor Vergis, stabilită de 12 ani la Atena. Juristă de profesie, ea conduce Uniunea de prietenie moldo-elenă ,,Alexandru Ipsilantis” și activează în cadrul Organizației Ecologiștilor Eleni. Bani puțini, dar siguri Svetlana Lisagor Vergis a confirmat gravitatea problemelor prin care trece Grecia. Efectul măsurilor de austeritate luate de Guvernul elen, pe de o parte, adus la reducerea cheltuielile bugetare, la micșorarea considerabilă a numărului, impunător de altfel, de lucrători publici. Pe de altă parte, a crescut numărul șomerilor, șase din zece tineri rămânând fără un loc de muncă, iar salariul mediu a scăzut cu aproximativ 50 la sută. „Atât timp cât elenii își vor permite să plătească pentru serviciile migranților economici, aceștia vor rezista și, desigur, vor accepta condițiile de muncă. Deși majoritatea muncește fără a avea garanții sociale și chiar pentru foarte puțini bani, totuși este un venit sigur. Asta îi și ține aici pe moldoveni, speranța că mâine nu va fi mai rău decât azi și vor avea un viitor mai bun pentru copiii lor”, ne-a spus Svetlana. Străinătate cu gust amar Problemele primordiale ale originarilor din Republica Moldova pe care le întâmpină și, din păcate, persistă sunt studierea limbii și legalizarea șederii. Foarte mulți basarabeni s-au ciocnit și de xenofobie, și de șocul cultural. Incapacitatea de adaptare la noua viață, sentimentul de înstrăinare și de pierdere a familiei, a prietenilor, sentimentul de frică și pierderea respectului fată de sine sunt câteva aspecte în acest sens. Drept urmare a lipsei de informare și susținere, alimentării proaste și închiderii în sine, mulți moldoveni, în majoritatea lor femei și copii, au fost victime ale șocului cultural. Însă, sunt mulți și din cei care se adaptează foarte repede, aranjându-se foarte bine din punct de vedere material și social. Sunt și „moldoveni de succes” în Grecia: medici, artiști, pictori, economiști, meseriași cu afaceri particulare, profesori care oferă servicii voluntare part-time la școlile duminicale ale vorbitorilor de limbă română sau rusă. Peste 220 de moldoveni beneficiază anual de asistență Uniunea moldo-elenă activează de trei ani și a fost fondată cu scopul de a promova R. Moldova, istoria, cultura, tradițiile naționale, dar și de a-i susține pe concetățenii noștri. Aceasta organizează activități comune cu cetățenii din țara-gazdă pentru a facilita schimbul de experiență. Un obiectiv major este dezvoltarea spiritului civic la compatrioții noștri, prin organizarea diferitelor măsuri culturale sau sărbători. Anual, la reuniunile Uniunii participă peste 220 de conaționali, cărora li se oferă consultații juridice și susținere. Sunt și greci care au ales să investească în R. Moldova. Motivul lor, oricât ar părea de ciudat, este că ei văd viitorul companiilor lor cât mai departe de Grecia. Dar sunt atrași și de „pământul negru al Basarabiei”, și de domeniul construcțiilor. Principala asemănare dintre greci și moldoveni este că suntem creștini ortodocși, iar sărbătorile și ceremoniile religioase sunt comune. Elenii ne simpatizează, caracterizându-ne drept un popor cinstit, harnic și cumpătat. Mama și tata sunt tradițiile unui copil de migrant Copiii aflați cu părinții lorîn Grecia merg la școlile grecești, desigur. Majoritatea preferă să-și dea copiii mai măricei la școlile interculturale. Diferența dintre școlile de acest tip și cele pentru eleni este mare, mai ales în ceea ce privește programul didactic și pregătirea preuniversitară. La școlile interculturale, copiii moldovenilor au timpul necesar să studieze greaca și să nu piardă un an de studii. Totuși, rezultatele elevilor noștri la studii sunt bune, deseori chiar foarte bune, precizează Svetlana Lisagor. Sunt tineri care susțin cu succes examenele și sunt acceptați la universitățile elene. Întrebată dacă copiii moldovenilor reușesc la fel de bine să cunoască istoria, limba și literatura română, protagonista zice că acestea se transmit, în primul rând, în familie. „Departe de casă, mama și tata sunt tradițiile, limba și istoria unui copil de migrant.Contăm și pe susținerea autorităților de la Chișinău în ceea ce privește inaugurarea școlilor duminicale pentru odraslele noastre. Propunerea Uniunii „Alexandru Ipsilantis” este dea crea o școală sub patronajul Ministerului moldovean al Educației sau al Biroului pentru Relații cu Diaspora”, ne-a relatat lidera diasporei. Nostalgii Deși s-a acomodat foarte bine la condițiile din Grecia, originara din satul Porumbeni, raionul Criuleni,zice că ar fi preferat să stea o perioadă mai lungă în vacanțele de la locurile de baștină. „Îmi lipsesc lucrurile mici, de rutină, de a merge la un teatru din capitală, la un muzeu, ori pur și simplu să citesc o carte pe prispa casei părintești. Nu am posibilitatea să fiu alături de rude și prieteni la evenimentele de familie. Mă bate dorul să merg pe cărărușele care mă duceau la școala din satul vecin, să culeg mere din copacii bunicului. Mi-e dor de frații mei cu care am încetat sămai creștem împreună de mai bine de un deceniu”, o copleșesc nostalgiile pe moldoveanca stabilită de 12 ani în Grecia. Cătălin Mihai
Posted on: Sun, 20 Oct 2013 16:38:09 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015