Dumnezeu cu noi Textul de memorat: „Ei fac o slujbă care - TopicsExpress



          

Dumnezeu cu noi Textul de memorat: „Ei fac o slujbă care este chipul şi umbra lucrurilor cereşti, după poruncile primite de Moise de la Dumnezeu, când avea să facă cortul: «Ia seama», i s-a zis, «să faci totul după chipul care ţi-a fost arătat pe munte.»” (Evrei 8:5) Sanctuarul din cer este originalul, este locul în care Hristos Însuşi slu- jeşte „pentru noi”, dar Domnul a recurs la diverse mijloace pentru a ne descoperi adevărurile despre acest sanctuar. 1.Primul „sanctuar” de pe pământ 1. Care sun tcâteva asemănări între Eden şi sanctuar? 1) La finalul relatării creării lumii şi la finalul consemnării lucrărilor pentru cortul din pustie, apar trei elemente – aprobarea, încheierea şi bi- necuvântarea – exprimate prin aceleaşi trei cuvinte-cheie: „tot”, „sfârşite” şi „a binecuvântat” în Geneza 1:31 – 2:3 şi „toate”, „isprăvite” şi „a bine- cuvântat” în Exodul 39:32,43; 40:33 Facerea - Geneza / Genesi 1 31 Dumnezeu Sa uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a şasea. 2 1 Astfel au fost sfîrşite cerurile şi pămîntul, şi toată oştirea lor. 2 În ziua a şaptea Dumnezeu Şi -a sfîrşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea Sa odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. 3 Dumnezeu a binecuvîntat ziua a şaptea şi a sfinţit -o, pentrucă în ziua aceasta Sa odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse. Ieşirea - Exod / Exodus 39 32 Astfel au fost isprăvite toate lucrările locaşului cortului întîlnirii. Copiii lui Israel au făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul: aşa au făcut. 43 Mosie a cercetat toate lucrările; şi iată, le făcuseră cum poruncise Domnul, aşa le făcuseră. Şi Moise i -a binecuvîntat. 40 33 Apoi a ridicat curtea împrejurul cortului şi altarului, şi a pus perdeaua la poarta curţii. Astfel a isprăvit Moise lucrarea. (2) La început, Dumnezeu „umbla prin grădină” (Geneza 3:8); mai târ- ziu, a fost prezent în mijlocul poporului Său în sanctuar (2 Samuel 7:6,7). Facerea - Geneza / Genesis 3 8 Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin grădină în răcoarea zilei: şi omul şi nevasta lui sau ascuns de Faţa Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină. 2 Samuel / 2 Samuel 7 6 Dar Eu nam locuit întro casă, din ziua cînd am scos pe copiii lui Israel din Egipt pînă în ziua aceasta; ci am călătorit întrun cort drept locuinţă. 7 Pretutindeni pe unde am mers cu toţi copiii lui Israel, am spus Eu oare vreo vorbă vreuneia din seminţiile lui Israel, căreia îi poruncisem să pască pe poporul Meu Israel, zicînd: ,Pentru ce nu-Mi zidiţi o casă de cedru?` (3) Adam trebuia să lucreze şi să păzească grădina (Geneza 2:15). Aceleaşi două verbe sunt folosite şi pentru slujbele leviţilor la sanctuar (Numeri 3:7,8). Facerea - Geneza / Genesis 2 15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca so lucreze şi so păzească. Numeri / Numbers 3 7 Ei să aibă grijă de tot ce este dat în paza lui şi de tot ce este poruncit întregii adunări, înaintea cortului întîlnirii: să facă slujba cortului. 8 Să aibă grijă de toate uneltele cortului întîlnirii, şi de tot ce este poruncit copiilor lui Israel: ei să facă slujba cortului. (4) Imagini din Eden apar pretutindeni în sanctuar (Exodul 25:31-36; 1 Împăraţi 6:18). Ieşirea - Exod / Exodus 25 31 Să faci un sfeşnic de aur curat: sfeşnicul acesta să fie făcut de aur bătut: piciorul, fusul, potiraşele, gămălioarele şi florile lui să fie dintro bucată.32 Din laturile lui să iasă şase braţe; trei braţe ale sfeşnicului dintro parte, şi trei braţe ale sfeşnicului din cealaltă parte. 33 Pe un braţ să fie trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor, şi pe celalt braţ trei potiraşe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele şi florile lor; tot aşa să fie şi cele şase braţe cari ies din sfeşnic. 34 Pe fusul sfeşnicului, să fie patru potiraşe în chip de floare cu migdal, cu gămălioarele şi florile lor. 35 Să fie o gămălioară subt cele două braţe cari ies din fusul sfeşnicului, o gămălioară subt alte două braţe, şi o gămălioară subt alte două braţe; tot aşa să fie şi subt cele şase braţe, cari ies din sfeşnic. 36 Gămălioarele şi braţele sfeşnicului să fie dintro singură bucată; totul să fie de aur bătut, de aur curat. 1 Regi / 1 Kings 6 18 Lemnul de cedru din lăuntru avea săpături de colocinţi, şi flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nicio piatră. (5) Heruvimii din grădină (Geneza 3:24) şi din Sfânta Sfintelor (Exo- dul 25:18-22). Facerea - Geneza / Genesis 3 24 Astfel a izgonit El pe Adam; şi la răsăritul grădinii Edenului a pus nişte heruvimi, cari să învîrtească o sabie învăpăiată, ca să păzească drumul care duce la pomul vieţii. Ieşirea - Exod / Exodus 25 18 Să faci doi heruvimi de aur, să -i faci de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispăşirii; 19 să faci un heruvim la un capăt şi un heruvim la celalt capăt; să faceţi heruvimii aceştia ieşind din capacul ispăşirii la cele două capete ale lui. 20 Heruvimii să fie cu aripile întinse pedeasupra, acoperind cu aripile lor capacul ispăşirii, şi cu feţele întoarse una spre alta; heruvimii să aibă faţa întoarsă spre capacul ispăşirii. 21 Să pui capacul ispăşirii pe chivot, şi în chivot să pui mărturia, pe care ţi -o voi da. 22 Acolo Mă voi întîlni cu tine; şi dela înălţimea capacului ispăşirii, dintre cei doi heruvimi aşezaţi pe chivotul mărturiei, îţi voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel. (6) Crearea lumii s-a făcut în şase zile – fiecare zi fiind introdusă de expresia „Dumnezeu a zis” – şi s-a încheiat cu Sabatul. În pasajul despre construirea sanctuarului distingem şase secţiuni – fiecare introdusă de ex- presia „Domnul a vorbit lui Moise şi a zis” (Exodul 25:1; 30:11,17,22,34; 31:1) – urmate de o a şaptea, referitoare la Sabat (Exodul 31:12-17) Ieşirea - Exod / Exodus 25 1 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 30 11 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 17 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 22 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 34 Domnul a zis lui Moise: ,,Ia mirodenii, stacte, onice mirositoare, halvan, şi tămîie curată, în aceeaş măsură. 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 12 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: 13 ,,Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,Să nu care cumva să nu ţineţi sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi, şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sînt Domnul, care vă sfinţesc. 14 Să ţineţi Sabatul, căci el va fi pentru voi ceva sfînt. Cine îl va călca, va fi pedepsit cu moartea; cine va face vreo lucrare în ziua aceasta, va fi nimicit din mijlocul poporului său. 15 Să lucrezi şase zile; dar a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea. 16 Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu -l, ei şi urmaşii lor, ca un legămînt necurmat. 17 Aceasta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn vecinic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pămîntul, iar în ziua a şaptea Sa odihnit şi a răsuflat.`` (7) Construirea sanctuarului a fost terminată în ziua întâi a lunii întâi (Exodul 40:17), ziua Anului Nou ebraic, amintindu-ne de sfârşitul creării lumii noastre. Ieşirea - Exod / Exodus 40 17 În ziua întîi a lunii întîi a anului al doilea, cortul era aşezat. O scriere iudaică din secolul al II-lea î.Hr. afir- mă că „Grădina Edenului a fost locul preasfânt şi locuinţa Domnului”. La căderea în păcat, Adam şi Eva nu au pierdut în primul rând grădina, ci prezenţa imediată a lui Dumnezeu. Când te gândeşti la „sanctuar”, ce imagini îţi vin în minte în primul rând? Cu ce locuri de pe pământ asociezi acest cuvânt? Cum te ajută aceste sanctuare să înţelegi mai bine sanctuarul din cer, care a fost ridicat de Dumnezeu? 2.O reproducere a „modelului” 2. Ce relaţie există între sanctuarul de pe pământ şi cel din cer? Exodul 25:9,40; Evrei 8:5; 9:23,24. Ieşirea - Exod / Exodus 25 9 Să faceţi cortul şi toate vasele lui după chipul pe care ţi -l voi arăta.`` 40 Vezi să faci după chipul, care ţi sa arătat pe munte. Evrei / Hebrews 8 5 Ei fac o slujbă, care este chipul şi umbra lucrurilor cereşti, după poruncile primite de Moise dela Dumnezeu, cînd avea să facă cortul: ,,Ia seama``, i sa zis, ,,să faci totul după chipul care ţi -a fost arătat pe munte``. 9 23 Dar, deoarece chipurile lucrurilor cari sînt în ceruri, au trebuit curăţite în felul acesta, trebuia ca înseşi lucrurile cereşti să fie curăţite cu jertfe mai bune decît acestea. 24 Căci Hristos na intrat întrun locaş de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. Relaţia dintre aceste două sanctuare poartă numele de tipologie. Tipo- logia este prefigurarea profetică, concepută de Dumnezeu, care presupu- ne existenţa a două realităţi istorice aflate într-o relaţie de analogie, una purtând denumirea de „tip”, iar cealaltă de „antitip”. 3. Domnul Isus ca templu 3. Citeşte Ioan 2:19-21. De ce asociază Domnul Isus trupul le nSău cu templul? (Vezi şi Ioan 1:14.) Ioan / John 2 19 Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Stricaţi Templul acesta, şi în trei zile îl voi ridica.`` 20 Iudeii au zis: ,,Au trebuit patruzeci şi şase de ani, ca să se zidească Templul acesta, şi Tu îl vei ridica în trei zile?`` 21 Dar El le vorbea despre Templul trupului Său. 1 14 Şi Cuvîntul Sa făcut trup, şi a locuit printre noi, plin de har, şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl. - „Toţi aceia care au slujit în sanctuar au fost învăţaţi fără încetare des- pre intervenţia lui Hristos în favoarea neamului omenesc. Serviciul acesta a fost plănuit pentru a crea în fiecare inimă dragoste faţă de Legea lui Dumnezeu, care este Legea Împărăţiei Sale. Jertfele trebuiau să fie o pil- dă despre dragostea lui Dumnezeu descoperită în persoana lui Hristos, în Jertfa care suferă şi moare, care a luat asupra Sa păcatul de care era vino- vat omul, Cel Nevinovat făcându-Se păcat pentru noi.” – Ellen G. White, Solii alese, cartea 1, p. 233 Fiindcă avem o natură păcătoasă, ne este uşor să credem că Dumnezeu este supărat pe noi. Cum ne ajută descoperirea iubirii lui Dumnezeu prin viaţa şi moartea lui Isus să înţelegem că Dumnezeu ne iubeşte în ciuda defectelor noastre? Cum ar trebui să ne încurajeze acest gând să câştigăm biruinţa asu- pra eului nostru? 4.Biserica – un templu 4. Ce referiri la templu se fac în următoarele pasaje? Ce adevăr ne învaţă Biblia aici? 1 Corinteni 3:16,17; 6:19,20; 2 Corinteni 6:16; Efeseni 2:19-22. 1 Corinteni / 1 Corinthians 3 16 u ştiţi că voi sînteţi Templul lui Dumnezeu, şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? 17 Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfînt: şi aşa sînteţi voi 6 19 u ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit dela Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai voştri? 20 Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu. 2 Corinteni / 2Corinthians 6 16 Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi sîntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: ,,Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.`` Efeseni / Ephesians 2 19 şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui, 20 pe care a desfăşurat -o în Hristos, prin faptul că L -a înviat din morţi, şi L -a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti, 21 mai pe sus de orice domnie, de orice stăpînire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor. 22 El I -a pus totul supt picioare, şi L -a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, Pe lângă faptul că este templul lui Dumnezeu, biserica este şi o preo- ţie sfântă (1 Petru 2:5,9). Evident, privilegiul acesta este însoţit de câteva obligaţii semnificative. Cât de important este ca, într-o atitudine de cre- dinţă şi ascultare, să-I predăm viaţa noastră Domnului, Aceluia care ne-a oferit atât de mult şi care aşteaptă mult de la noi! Noi suntem mântuiţi pe deplin prin neprihănirea Domnului Hristos. Aş- teaptă El totuşi ceva din partea noastră, ca urmare a faptului că am fost so- cotiţi neprihăniţi prin har? Cum putem face cel mai bine ceea ce El aşteaptă de la noi? 5.„Cortul lui Dumnezeu cu oamenii” 6. Citeşte Apocalipsa 21:1-22 .Cum este descris aici Noul Ierusalim? Ce asemănări poţi descoperi aici între sfânta cetate şi sanctuar? Apocalipsa / Revelation 7 15 Pentru aceasta stau ei înaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu, şi -I slujesc zi şi noapte în Templul Lui. Cel ce şade pe scaunul de domnie, îşi va întinde peste ei cortul Lui. 16 u le va mai fi foame, nu le va mai fi sete; nu -i va mai dogori nici soarele, nici vreo altă arşiţă. 17 Căci Mielul, care stă în mijlocul scaunului de domnie, va fi Păstorul lor, îi va duce la izvoarele apelor vieţii, şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.`` 6. Citeşte Apocalipsa 21:1-22. Cum este descris aici Noul Ierusalim? Ce asemănări poţi descoperi aici între sfânta cetate şi sanctuar? Apocalipsa / Revelation 21 1 Apoi am văzut un cer nou şi un pămînt nou; pentrucă cerul dintîi şi pămîntul dintîi pieriseră, şi marea nu mai era. 2 Şi eu am văzut coborîndu-se din cer dela Dumnezeu, cetatea sfîntă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. 3 Şi am auzit un glas tare, care ieşea din scaunul de domnie, şi zicea: ,,Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuş va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. 4 El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tînguire, nici ţipăt, nici durere, pentrucă lucrurile dintîi au trecut.`` 5 Celce şedea pe scaunul de domnie a zis: ,,Iată, Eu fac toate lucrurile noi.`` Şi a adăugat: ,,Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt vrednice de crezut şi adevărate.`` 6 Apoi mi -a zis: ,,Sa isprăvit! Eu sînt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfîrşitul. Celui ce îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii. 7 Cel ce va birui, va moşteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui, şi el va fi fiul Meu. 8 Dar cît despre fricoşi, necredincioşi, scîrboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.`` 9 Apoi unul din cei şapte îngeri, cari ţineau cele şapte potire, pline cu cele din urmă şapte urgii, a venit şi a vorbit cu mine, şi mi -a zis: ,,Vino să-ţi arăt mireasa, nevasta Mielului!`` 10 Şi ma dus, în Duhul, pe un munte mare şi înalt. Şi mi -a arătat cetatea sfîntă, Ierusalimul, care se pogora din cer dela Dumnezeu, 11 avînd slava lui Dumnezeu. Lumina ei era ca o piatră prea scumpă, ca o piatră de iaspis, străvezie ca cristalul. 12 Era înconjurată cu un zid mare şi înalt. Avea douăsprezece porţi, şi la porţi, doisprezece îngeri. Şi pe ele erau scrise nişte nume: numele celor douăsprezece seminţii ale fiilor lui Israel. 13 Spre răsărit erau trei porţi; spre miazănoapte, trei porţi; spre miazăzi, trei porţi; şi spre apus trei porţi. 14 Zidul cetăţii avea douăsprezece temelii, şi pe ele erau cele douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului. 15 Îngerul, care vorbea cu mine, avea ca măsurătoare o trestie de aur, ca să măsoare cetatea, porţile şi zidul ei. 16 Cetatea era în patru colţuri, şi lungimea ei era cît lărgimea. A măsurat cetatea cu trestia, şi a găsit aproape douăsprezece mii de prăjini. Lungimea, lărgimea şi înalţimea erau deopotrivă. 17 I -a măsurat şi zidul, şi -a găsit o sută patruzeci şi patru de coţi, după măsura oamenilor, căci cu măsura aceasta măsura îngerul. 18 Zidul era zidit de iaspis, şi cetatea era de aur curat, ca sticla curată. 19 Temeliile zidului cetăţii erau împodobite cu pietre scumpe de tot felul: cea dintîi temelie era de iaspis; a doua, de safir; a treia de halchedon; a patra, de smaragd; 20 a cincea de sardonix: a şasea, de sardiu; a şaptea, de hrisolit; a opta, de beril; a noua, de topaz; a zecea, de hrisopraz; a unsprezecea, de iacint; a douăsprezecea, de ametist. 21 Cele douăsprezece porţi erau douăsprezece mărgăritare. Fiecare poartă era dintrun singur mărgăritar. Uliţa cetăţii era de aur curat, ca sticla străvezie. 22 În cetate nam văzut niciun Templu; pentrucă Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca şi Mielul, sînt Templul ei. Putem trăi o veşnicie în relaţie strânsă cu Dumnezeu? Atunci, cât de im- portant este să avem şi acum o comuniune strânsă cu Dumnezeu? „Teama de a nu face ca moştenirea viitoare să pară prea materială i-a făcut pe mulţi să spiritualizeze chiar adevărurile care pe noi ne fac să o privim ca pe viitoarea noastră casă. Hristos i-a asigurat pe ucenicii Săi că S-a dus să le pregătească «locaşuri» în casa Tatălui. Cei care acceptă afirmaţiile Cuvântului lui Dumnezeu nu vor fi cu totul în necunoştinţă de cauză cu privire la căminul ceresc. Căci «lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucru- rile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc» (1 Corinteni 2:9). Limbajul omenesc nu poate descrie răsplata celor drepţi. Aceasta va fi cunoscută numai de cei care o vor vedea. Nicio minte finită nu poate cuprinde gloria Paradisului lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 674, 675
Posted on: Fri, 11 Oct 2013 18:25:52 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015