Dupa cum se vede , o tema mereu actuala . Ca sa vedeti - TopicsExpress



          

Dupa cum se vede , o tema mereu actuala . Ca sa vedeti artizanii loviturii de stat , care joaca pe cai mari-mari , de miliarde . Luati de cititi ! Conform unor surse din serviciile secrete, Ioan Agaficioaia, fost ambasador al României în Iordania, este suspectat că a practicat traficul de influenţă şi escrocheria. Excelenţa sa, patronul Ioan Agaficioaia, l-ar fi păcălit pe irakianul B. Adam, după ce i-ar fi promis că obţine o aprobare ONU, conform rezoluţiei „Petrol contra hrană”, pentru achiziţionarea a aproximativ 6 milioane de barili de petrol. Agaficioaia i-ar fi promis irakianului – susţin sursele noastre – că va reuşi să fenteze embargoul internaţional impus Irakului. El l-a momit pe irakian cu numele lui Dan Ioan Popescu, ministrul Industriilor şi Resurselor, care ar fi trebuit să rezolve aprobarea ONU. Alături de fostul ambasador, în schemă mai sunt incluşi un fost ofiţer GRU (Serviciul de Informaţii al Armatei Sovietice) şi un om de afaceri „amator de senzaţii tari”. Ce cocktail poate ieşi din această combinaţie, mai ales când pe fir intră şi „băieţii de la Moscova”, aflaţi în continuare. Partea comică a afacerii este că respectivul irakian este înrudit cu fostul ministru de externe irakian, Tariq Aziz. Partea tragică este că petrolul era destinat pieţei ruseşti, în speţă mafiei ruseşti. Pentru că le-au încurcat ploile, o serie de personaje din Golf, respectiv Moscova, dau târcoale clădirii Ministerului Afacerilor Externe, spun sursele noastre. Având în vedere că în discuţia telefonică avută cu Agaficioaia, am simţit o oarecare tensiune în vocea sa, am remis informaţiile ce-l privesc către SRI şi SIE. Poate reuşesc ei să-l calmeze. Trimis de Aziz la Bucureşti În toamna trecută, cetăţeanul irakian B. Adam a descins la Bucureşti cu o propunere de afacere în servietă. Misiunea acestuia era, potrivit informațiilor noastre, să obţină o aprobare ONU şi SOMO (compania naţională irakiană de petrol – n.red.) în baza în baza rezoluției „petrol contra hrană”, prin intermediul Guvernului român, pentru a exporta 1 milion de tone de petrol irakian (6 milioane de barili). Cantitatea imensă de combustibil era la discreţia ministrului de externe irakian, Tariq Aziz, cu care B. Adam este înrudit. La acea dată, Tariq Aziz era convins că regimul lui Saddam va fi îndepărtat şi, probabil, îşi strângea bani albi pentru zile negre. Lucru pe care il făceau în taină mulţi lideri irakieni, potrivit presei americane. Pentru că România părea o posibilă breşă (coruptă) în sistemul coaliţiei anti-irakiene, B. Adam a fost trimis la Bucureşti cu tema învăţată. Trebuie să plăteşti, după care aştepţi. Numai că nu s-a întâmplat aşa. Filiera Arabă via Kudalb O vreme, irakianul s-a învârtit în cercul oamenilor de afaceri arabi din Bucureşti. Aici l-a cunoscut pe cetăţeanul ucrainean Kudalb Vasiliev Ivanovici. I-a fost recomandat ca om de afaceri şi intermediar în achiziţii de „produse rare”. Kudalb a fost suspectat de spionaj în favoarea GRU, susţin surse din cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA). Despre Kudalb se ştie că a fost şoferul maşinii în care au murit soţii Aldea-Teodorovici, cântăreţii de muzică uşoară din Republica Moldova, implicaţi în mişcarea culturală-politică de după 1990 ce milita pentru alipirea Moldovei la Romania. Şoferul Kudalb a scăpat nevătămat din accident. În mod curios, el a derapat cu maşina astfel încât doar partea din spate, unde se aflau cei doi cântăreţi, a fost expusă impactului. Ucraineanul a mai fost văzut în compania omului de afaceri bistriţean Vasile Vizir, patronul fabricii de cărămidă Ceromex Bistriţa. Cei doi sunt asociaţi într-o firmă din Republica Moldova. Surse confidenţiale ne-au declarat că Vizir a plătit p taxă de protecţie mafiei ucrainene pentru a-l scăpa pe Kudalb de kalașnikoave, după ce acesta nu şi-a onorat unele datorii. Taxa ar fi constat în două tiruri de sulfat de cupru. Kudalb scoate ambasadorul şi spionul din mânecă În urma unor discuţii purtate între Kudalb şi B. Adam, ucraineanul i-ar fi promis irakianului că îl va ajuta să deblocheze petrol din Golf prin intermediul unui om din Ministerul Afacerilor Externe al României. În 3 octombrie 2002, Kudalb l-a contactat pe B. Adam şi i-a propus o întâlnire în biroul său, situat în clădirea SC Maşini Import-Export SA Bucureşti. La întâlnire s-au prezentat Ioan Agaficioaia şi Ion Dincă. Agaficioaia a fost ambasador în Iordania, iar acum activează în cadrul Academiei Diplomatice de pe lângă MAE. Despre Dincă se spune că este fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA). Probabil aşa l-a cunoscut pe Kudalb. Într-un mic joc operativ dintre rivalele GRU şi DIA. După care au intrat în afaceri Interpenetrare dubioasă între MAE şi DIA Agaficioaia şi Dincă sunt asociaţi în SC A.B.D. 2002 Activ SRL, cu sediul în Ilfov. Societatea este o struţo-cămilă economică. Conform statutului, A.B.D. 2002 Activ produce conserve de legume. Aceeaşi societate este înregistrată ca plătitoare de accize şi impozite pentru ţiţei şi gaze naturale, precum şi pentru jocuri de noroc. Discutabil este şi faptul că societatea are două date de înregistrare la Registrul Comerţului, în decembrie 2000 şi martie 2003. Explicaţia juridico-notarială pentru această situaţie este una singură. Numele firmei a fost schimbat recent. Prin această firmă trebuia să se desfăşoare afacerea cu petrol irakian, au fost de părere sursele noastre. La vedere urma să se semneze un contract pe o firmă deţinută doar de Dincă, SC Megastar 2002 Company SRL. Evaziunea fiscală trecută în acte! B. Adam le-a prezentat lui Kudalb, Agaficioaia şi Dincă actele doveditoare ale existenţei petrolului, datele de identificare ale firmei care urma să facă livrarea de petrol etc. Fostul ambasador al Iordaniei i-ar fi promis irakianului că va rezolva chestiunea. În aceeaşi zi s-a semnat un contract de asociere în participaţiune, cu nr. 36/2002, între SC Megastar 2002 Company SRL şi firma lui B. Adam. Într-un act adiţional al contractului, Dincă specifica în calitate de administrator al societăţii că „10 la sută din valoarea contractului reprezintă plusul care nu se scrie în acte”. Cu alte cuvinte, comision neimpozitabil. Agaficioaia şi Dincă mătrăşeau petrolul ruşilor În fod, Dincă şi Agaficioaia ar fi trebuit să obţină aprobarea importului de petrol pe baza rezoluţiei 661 a ONU, „Petrol contra hrană”. Firma SC Megastar 2002 Company ar fi beneficiat de comisionul de rigoare. Contravaloarea cantităţii de petrol urma să fie plătită de irakieni, care din pricina embargoului nu-l puteau scoate din ţară. Irakienii l-ar fi vândut mai scump ruşilor. De fapt, spun surse avizate, chiar mafiei ruseşti. După rafinare, combustibilul urma să fie livrat benzinăriilor la un preţ extrem de bun. Aproximativ ca cel al benzinarului Lukoil, despre care nimeni nu ştie de ce vinde asa de bine. În finalul discuţiei, spun surse confidenţiale, Agaficioaia şi Dincă i-au sugerat irakianului să le plătească un acont de 5.000 de dolari pentru a demara acţiunea. Ei au motivat că au nevoie de aceşti bani pentru a intra în audienţă la ministrul Dan Ioan Popescu. Adică să ungă ceva balamale ministeriale cu nume de consilieri. 5.000 de dolari pentru a nu scârţâi uşile Ministerului În 4 octombrie 2002, B. Adam a semnat un ordin de plată în valoare de 5.000 de dolari către SC Megastar 2002 Company SRL. Plasamentul s-a făcut la Banca Românească, sucursala Victoria Bucureşti. De atunci şi până la începerea războiului din Irak, pe 21 martie 2003, B. Adam ar fi fost purtat cu vorba de descurcăreţii Dincă şi Agaficioaia, ne-au informat sursele noastre. Dup ameninţările de rigoare, B. Adam şi-a recuperat o parte din bani, adică 2.000 de dolari. Afacerea a căzut. Contactat de redactorii GAZETEI de Cluj, Agaficioaia şi-a adus aminte cu greu de afacerea cu irakianul. El ne-a declarat că nu ştia ce vroia irakianul aşa că l-a trimis la Dincă. Mai mult, Agaficioaia ne-a spus că l-a cunoscut pe Dincă şi pe Kudalb la nişte prieteni comuni. Apoi s-au asociat în firma de conserve. Despre Kudalb, fostul ambasador nu ştia că a fost suspectat de spionaj. Interesant este că Agaficioaia a declarat că, în prezent, nu mai face afaceri cu Dincă. Suma tranzacţiei cu petrol ar fi fost de ordinul sutelor de milioane de dolari. Bani de care Agaficioaia şi Dincă l-au „frustrat” pe fostul ministru de externe irakian, Tariq Aziz, în prezent mazilit de americani, şi pe băieţii veseli de la Moscova. Dacă Aziz nu prea are pârghiile necesare ca să se răzbune, ruşii nu fac risipă dacă pierd un încărcător de kalaşnikov, susţin specialiştii în domeniu. Traficul cu petrol de realiza prin Iordania lui Agaficioaia „Jurnalul de Petrol şi Gaze” – o revistă română de petrol, gaze şi energie – publica în numărul din luna mai un articol care dezvăluia că exportatorii irakieni obişnuiau să transporte ilegal cantităţi ridicate de petrol prin Iordania. Acţiunea a fost calificată de surse industriale şi portuare, citate de Reuters, drept „cea mai eficientă campanie de încălcare a sancţiunilor impuse de ONU”. Sursele citate au arătat cp au depistat, la sfârşitul lunii februarie 2003, şase tancuri petroliere cu o capacitate totală de nouă milioane de barili, care încărcau ţiţei într-un port irakian neautorizat din Golf. Analiştii au apreciat cp valoarea acestei cantități de petrol de pe piaţa internaţională ajunge, chiar şi cu reduceri semnificative de preţ, la aproape 250 de milioane de dolari. Exporturile irakiene de ţiţei se derulează în baza programului „Petrol contra hrană” monitorizat de ONU, care a fost impus în urma războiului din Golf, în 1991. Veniturile obţinute din această activitate sunt utilizate pentru achiziţionare bunurilor necesare populaţiei din Irak. Contrabandiştii irakieni utilizau, în trecut, vase cu capacitate redusă. În urmă cu doi ani, ei au început să pompeze câte 20.000 de barili de petrol pe zi prin oleoductul care face legătura cu Siria, se precizează în aceeaşi revistă. În timpul regimului lui Saddam, petrolul irakian era controlat de societatea de stat SOMO. Creanţele României din Irak însumează 1,7 miliarde de dolari. Datoria Irakului a făcut obiectul unor reeşalonări succesive, începând cu anul 1987. La data de 2 ianuarie 1990 a fost semnat la Bagdad un acord financiar cu Guvernul României în vederea reglementării scadenţelor din 1988, 1989 şi 1990. MAE a întreprins demersuri internaţionale pentru recuperarea datoriei. Reacţiile primite au fost negative din cauza sancţiunilor impuse Irakului. Au fost întreprinse demersuri confidenţiale prin firme specializate pe lângă Administraţia Americană şi ONU privind blocarea unor fonduri. Autorităţile irakiene au refuzat constant să primească reprezentanţi români pentru a se reconcilia nivelul datoriei faţă de România. Andrei Vlad
Posted on: Fri, 18 Oct 2013 18:28:28 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015