E foarte, foarte greu să prinzi peşte. Nici măcar pe cherhana nu te mai poţi baza. M-am sculat cu noaptea-n cap, am ajuns la pescărie pe la şase trecute fix. Pescarii tocmai au plecat să verifice plasele. Barca lor se vede mică-mică în larg. La mal stau vreo 6-7 clienţi „abonaţi” (de la restaurante & prăvălii din sat) plus încă vreo cinşpe clienţi „mici”, ca mine, adică pomanagii, adică ăia care primesc ce rămîne, dacă rămîne, după ce pleacă abonaţii. Cu toţii aşteptăm cu emoţie şi speranţă să se întoarcă. În ultima săptămînă n-au prins mare lucru, de-abia a ajuns pentru abonaţi. Şi numai peştişori mici, pleavă. La şase şi jumătate, cînd soarele de abia începea să pişte ochii încă adormiţi, unul dintre cei de la mal arunca, rîgîind mulţumit, petul de 2 litri de bere pe care tocmai îl golise. Cică pe vremuri, cînd mergea şi el pe mare, prindea chefal, rechin, calcan. Pleava era pentru săraci, se dădea pe doi lei. Acum nici hamsii nu mai sînt. Nimic, nenică, nimic. Barca pescarilor pluteşte de-a lungul talienelor şi se opreşte în dreptul cîte unui pilot. Or fi prins ceva? Parcă s-a înclinat barca. Nu cumva... Doi pescari ridică mîinile în sus. Să fie un semn de bucurie sau de disperare? Pe mal, oamenii sînt nerăbdători. Îşi fac deja calcule: dacă au prins, facem cutare la prînz, vindem cu atît. Calculele nu le ies pentru că sînt cel puţin trei variabile: specia, cantitatea şi preţul de vînzare (stabilit de pescari în funcţie de primele două). Abonaţii încearcă să-i sune, dar pescarii îşi ţin telefoanele mobile închise. E silentio stampa. Parcă ar fi comitetul Nobel în momentul deliberării. În fine, pescarii încep să vîslească. Se întorc spre plajă. Merg încet (pentru că e barca prea grea? Sau pentru că sînt ei prea deznădăjduiţi?). Barca se înfige în nisipul de la mal. Doi tipi solizi varsă în barcă două lăzi cu fulgi de gheaţă. Pescarii scot peştii în găleţi şi în lădiţe. Nu e bine, dar nu e nici rău. Cinci-şase kilograme de zargan şi vreo cincizeci de kilograme de pleavă. Peştii mici se dau la grămadă, nesortaţi. Zarganul e doar pentru clienţii vechi. Mă aleg şi eu cu vreo două kilograme. Captura: hamsii, stavrizi, sardele, şprot şi cîteva limbi de mare. Şi pe coada lor scria: bouillabaisse.
Posted on: Mon, 12 Aug 2013 17:10:33 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015