ELEVI PERICULOŞI Profesori pentru poliţiştii afgani Misiunea celor 66 de jandarmi români în Afganistan a fost de a instrui, pe o perioadă de şase luni, poliţiştii şi viitorii poliţişti afgani. Ai noştri i-au învăţat pe aceştia cum să prevină ori să aplaneze conflictele, cum să-şi folosească armamentul şi să acţioneze rapid ca să restabilească ordinea publică, să potolească mulţimi. "A fost dificil pentru că 80% din populaţie nu ştie să scrie, iar asta a fost una dintre problemele mari ale misiunii noastre. Este adevărat că există pericole, atacuri indirecte asupra bazelor noastre, maşini capcană - a fost o maşină plină cu explozibil în baza de lângă noi. Eşti ca şoarecele în cuşcă! A fost riscant să-i şcolim pe afgani şi pentru că unii puteau fi infiltraţi. Am avut un caz în care unui poliţist afgan i-a fost răpit copilul şi nu a spus pentru că primise ameninţări. Nu a spus nimic, dar comportamentul l-a trădat şi atunci au intervenit forţele speciale. Din fericire, s-a terminat cu bine. Copilul a fost eliberat", îşi aminteşte jandarmul Cucoş. MAI PUŢIN NOROCOŞI Alţi români au plătit cu viaţa România a pierdut, în Afganistan, 17 soldaţi, iar peste 55 de militari au fost răniţi. Solda lunară a unui luptător este de 3.000 de euro. Detaşamentul condus de maiorul Sebastian Cucoş a fost primul din Jandarmeria România care a participat la misiunea de instruire NATO Training Mission-Afganistan (NTMA). Jandarmii au mai participat la misiuni sub egida ONU, în Kosovo, şi sub egida UE, în Kosovo şi Georgia. Misiunea a fost de şase luni, iar maiorul Cucoş a stat opt luni, el fiind cel care a pus bazele taberei din Afganistan. Jandarmii au fost împărţiţi în trei centre de pregătire a Poliţiei din sudul Afganistanului, respectiv Spin Boldak, Wardak şi Costall. Cei care au participat la misiune au trecut teste psihologice de specialitate, verificări medicale şi probe de limba engleză. "" ÎMPREUNĂ CU FIICA. Sebastian Cucoş spune că dorul de familie e cel mai greu de suportat Foto: Răzvan Vălcăneanţu CÂND VEZI MOARTEA CU OCHII "Simţi mâna lui Dumnezeu! Te rogi mult" Jandarmii au făcut şi deplasări multe, deşi erau extrem de riscante. Şeful contingentului spune că se mergea la trageri, în locuri speciale, sau pur şi simplu transportau afganii care erau extrem de bolnavi: "Când vezi în faţa ta o maşină care a explodat, îi mulţumeşti lui Dumnezeu că nu ai plecat mai devreme din tabără. Chiar simţi mâna lui Dumnezeu, te rogi mult! Slujba de Paşte, deşi a fost ţinută în limba engleză de un preot american ortodox, mi s-a părut ceva extraordinar!". Învăţaţi să-şi ajute camarazii care clachează Fostul şef al contingentului de jandarmi mai spune că fiecare soldat a primit consiliere psihologică înainte de a pleca în zona de conflct. Psihologi erau şi în tabără, dar fiecare dintre cei prezenţi învăţase să cunoască semnele unui camarad care începe să "alunece" treptat, să cedeze nervos, să fie afectat de spaimă sau de moartea cuiva: "Ştiam că atunci când se izolează comunică mai greu, devine introvertit, este cazul să facem ceva. Uneori mergeam să jucăm biliard, mai povesteam, mai jucam fotbal. Au fost şi situaţii nefericite când, lângă terenul de fotbal, a căzut o rachetă...". "Întâlnirea" cu familia... pe internet Tensiunea mai scădea pe la orele 22.00-22.30, când soldaţii mergeau la calculatoare pentru a vorbi cu familiile. Gândul că îi auzeau sau vedeau pe cei de acasă îi încărca pozitiv, le dădea mai multă forţă. "Eşti bine? A căzut un elicopter şi ştiam că eşti în misiune chiar în zona aia!", i-a spus, într-o seară, maiorului de pe front, soţia, terorizată de spaimă. Văzuse o ştire la televizor cu un elicopter căzut. Primea veşti de la familie, afla ce făcea fetiţa la şcoală şi se întrista când ea, deşi micuţă, fugea din faţa calculatorului să nu fie văzută plângând. Totuşi, spune maiorul, "pleci în misiuni că e nevoie, că eşti pregătit pentru asta şi poate alţii au nevoie de tine! Noi am fost apreciaţi acolo, ne-am descurcat foarte bine şi asta au spus-o străinii, nu noi!" Încep sirenele, te arunci pe burtă! În baza militară, prima lecţie învăţată de la alţii a fost să se arunce pe burtă când încep sirenele. Suflul exploziei te afectează mai puţin dacă eşti la pământ.După câteva sirene auzite te arunci pe burtă din reflex, te obişnuieşti cu varul care se desprinde de pe pereţi. "Marea teamă e să dormi! După trei alarme într-o noapte, la a patra m-am trezit sub pat. Nu ştiu cum am ajuns acolo, m-am trezit pur şi simplu!", mai spune jandarmul, care este de părere că românii au instincte bune, deşi tehnica nu este cea mai performantă. "Ai noştri merg pe improvizaţie, au instinct. Tehnica omoară instinctele", este de părere fostul şef de misiune. Totuşi, asta nu a însemnat că românii nu au fost inventivi. Dacă alţi soldaţi din ţări străine erau învăţaţi să execute, ai noştri aveau curajul să facă şi ceva mai mult: "Vă dau un exemplu. Dacă unui soldat străin i se cerea o cafea, el făcea o cafea. Dar ai noştri au fost apreciaţi că făceau cafeaua, dar adăugau ceva la ea, să fie mai bună! " Clinică pentru afgani, făcută de un român Cucoş mai spune că un asistent din Tulcea, Adi Grigore, a făcut ceva extraordinar: a găsit o maşină abandonată şi a transformat-o în salvare după ce a modificat-o puţin. "Apoi a găsit un container, l-a zugrăvit şi a făcut clinică. L-a aşezat apoi lângă poartă să vină, dacă au nevoie, şi familiile afganilor. A fost ceva extraodinar!. Vă daţi seama ce înseamnă pentru o familie să aibă o pastilă pentru un copil, când e nevoie…"., povesteşte Cucoş. PĂREREA PSIHOLOGULUI Problemele ar putea apărea în timp Dana Scrieciu, psiholog în cadrul Jandarmeriei Române, spune că fiecare soldat, înainte de a pleca într-o astfel de misiune, este evaluat din punct de vedere al aptitudiniilor şi al structurii de personalitate. După evaluare fac un curs de pregătire, în care li se explică problemele pe care le-ar putea întâlni pe parcursul misiunii. "Ar putea apărea atacuri de panică, stres post -traumatic. Li se dau informaţii despre structura de personalitate. După misiune, soldaţii se întâlnesc cu psihologii şi atunci se poate stabili dacă există şi la ce intensitate sunt problemele. Astfel, se face o evaluare specială", a precizat Scrieciu. Psihologul a mai explicat că, de regulă, atacul de panică apare la puţin timp de la încheierea misiunii, dar alte probleme se pot dezvolta în timp. "Din primele evaluări am constatat că nu sunt probleme grave. Sunt cele de readaptare, de altfel, ceva normal", a mai spus Dana Scrieciu.
Posted on: Sun, 25 Aug 2013 23:22:20 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015